Problema este că tindem să punem pe seama altor afecțiuni simptome precum: oboseala, greutatea de a ne concentra, schimbările de dispoziție și chiar depresia și anxietatea. Vă invităm să urmăriți o discuție plină de informații utile între Simona Dragomir și Codruța Gabriela Nedelea – specialist în nutriție personalizată și nutrigenomică – la Ziarul de Sănătate.
Indiferent de organul sau sistemul afectat de o boala autoimună – tiroida, pancreasul, articulațiile, ficatul, pielea, colonul și intestinele și chiar vasele de sânge – este extrem de important să înțelegem în profunzime mecanismul bolii de care suferim pentru a o putea ține sub control. Cu alte cuvinte, așa cum spune Codruța Gabriela Nedelea, fiecare trebuie să devină specialist în boala lui.
Cum se stabilește diagnosticul?
În primul rând, trebuie să știm că o boală autoimună nu este de competența unui singur medic. Este nevoie de eforturile unei echipe multidisciplinare pentru a identifica cu precizie sursa problemelor. Ca punct de plecare, există o serie de analize pe care le putem face pentru a vedea, în linii foarte mari, dacă suferim de o boală autoimună: VSH, proteina C-reactivă, factorul reumatoid, nivelul cortizolului. În funcție de aceste valori, medicul va putea investiga mai departe. În plus, fiecare pacient care suferă de o boală autoimună este important să își verifice nivelul de Vitamina D, valorile optime fiind între 40 și 50. Uneori, simptomele sunt ignorate, deși sunt destul de vizibile: modificări la nivelul pielii, culoarea urinei sau a scaunului, balonările, indigestia, tulburările de tranzit, incapacitatea de a consuma anumite alimente. Este important de reținut că boala poate să apară sau să își facă simțită prezența la orice vârstă. De exemplu, diabetul zaharat de tip 1 era considerat diabetul juvenil. Dincolo de anumite predispoziții genetice, principalele lupte pe care trebuie să le dăm sunt cele cu poluarea și stresul.
Cum ținem boala sub control?
Una dintre principalele metode de gestiona bolile autoimune este printr-un control atent al alimentației. Iar atunci când spunem control atent, nu spunem dietă dură și extrem de strictă care, de cele mai multe ori, ajunge să facă mai mult rău decât bine. Desigur, există niște alimente pe care e bine să le evitam: glutenul, lactatele simple (nefermentate), alimentele pe care nu le putem digera. Este important să ne ascultăm organismul și să vedem ce ne face bine și ce nu.
O afecțiune autoimună este una inflamatorie. Prin urmare, dieta noastră presupune eliminarea sau diminuarea cantității de alimente care produc și întrețin inflamația. Este nevoie de o alimentație fără zahăr, fără alimente procesate, fără gluten. De asemenea, este bine să nu combinăm alimente foarte multe la o masă pentru a putea vedea cum reacționează corpul la fiecare în parte.
Consumul de proteine animale este totuși important și mai ușor de urmat, deși există anumite tipuri de boli autoimune, cum este poliartrita reumatoidă, care reacționează foarte bine la o dietă de tip vegetarian. În orice caz, carnea nu este obligatorie la fiecare masă și nici în fiecare zi.
În ceea ce privește dietele deja cunoscute, cum este protocolul autoimun, este bine să știm că nicio dietă nu este universal valabilă și că există persoane pentru care apar rezultate așteptate și persoane care nu au un rezultat pozitiv.
Somnul – ce rol are în „dieta” autoimună
Igiena somnului este foarte importantă, și nu doar în bolile autoimune, ci în orice tip de boală.
- Dacă dormim 8 h pe noapte nu înseamnă că ne-am odihnit. Nu doar numărul de ore este esențial. Uneori nu reușim să ne relaxam în timpul somnului, iar procesele necesare pentru regenerare nu pot avea loc.
- Este bine să dormin de la ora 22-23. De asemenea, întunericul este esențial pentru a fi posibilă secreția de melatonină, cel mai important hormon antioxidant și regenerant.
- Atenție și la masa de seară! Cina este bine să aibă proteine de bună calitate, grăsimi din sursă vegetală și să nu fie foarte bogată cantitativ.
- Programul de mese, respectat zilnic, ne va ajuta să dormim mai bine, să ne odihnim și să gestionăm cu succes poftele alimentare.
Important!
- Pentru gestionarea bolilor autoimune este importantă repararea sistemului digestiv: repararea mucoaselor gastrice și intestinale (glutamina este un aminoacid important), refacerea florei microbiene (un amestec probiotic și prebiotic este foarte important), vindecarea refluxului gastroesofagian, compensarea unui eventual deficit enzimatic.
- În cazul copiilor, nu este recomandată o dietă restrictivă de tipul Protocolului Paleo. Acesta poate interveni negativ în procesul de creștere și dezvoltare.
- Nu este necesar să renunțăm la pâine, ci doar la pâinea așa cum o știam. O putem face în casă, folosind făină fără gluten și gumă xantan ca înlocuitor de gluten, pentru a întreține procesul de fermentație și a putea obține o pâine pufoasă.
- Eliminați clorul din apă, mai ales dacă suferiți de o boală autoimună a tiroidei! Puteți utiliza o simplă cană de filtare.
- Nu este necesară renunțarea la cafea în cazul afecțiunilor tiroidiene, ci doar consumarea ei la 2 ore după administrarea medicamentelor.
- Evitați consumul alimentelor care sunt dispuse pe marginea drumului, în ideea că sunt direct din grădină – sunt foarte toxice din cauza expunerii constante la poluare.
Cu alte cuvinte, dezvoltarea uneo boli autoimune aduce schimbări atât în viața pacientului, cât și a familiei. Nu vorbim însă de schimbări absolute care să ne împiedice să ducem o viață normală alături de cei dragi. Redobândiți echilibrul interior și exterior și veți putea să vă bucurați de viață într-un mod cât mai natural.
