Încă de la naștere, traiectul copilului este stabilit. Sistemul imunitar, evoluția sănătății lui sunt trasate din prima secundă în care se naște. Din primul moment în care părăsește culcușul cald al mamei, în care a stat atâta timp, și deschide ochii către o lume, care deja are un plan bine pus la punct pentru el. Statisticile arată un număr într-o continuă creștere al femeilor care aleg operația de cezariană. Fără să știe însă că, prin propria voință, aleg să aducă pe lume un copil mai sărac decât dacă ar fi ales să nască pe cale naturală. Și oricât ar încerca apoi să repare această greșeală, ea nu mai poate fi complet corijată. Explicația? Ne-o oferă oamenii de știință.
Bacteriile transmise de mamă stimulează răspunsurile imune ale bebelușului
Cercetările au scos la iveală că, în timpul nașterii naturale, altfel spus pe cale vaginală, bacteriile specifice din intestinul mamei sunt transmise copilului. Iar acest lucru, pentru bebeluș, este extraordinar. O zestre cu care el ajunge pe lume, traversând-o cu mult mai multe șanse de a fi sănătos și puternic. Aceste bacterii stimulează răspunsurile imune ale bebelușului, spre deosebire de copiii născuți prin cezariană, care nu au parte de așa ceva. Nașterea prin cezariană împiedică transferul de bacterii bune de la mamă la făt. Această schimbare afectează funcțiile imune în primele zile de viață și poate să explice de ce copiii născuți prin cezariană se îmbolnăvesc mai des de boli autoimune.
Oamenii se nasc fără bacterii. Totuși, nașterea este în mod normal momentul în care bacteriile extrem de importante, vitale, încep să colonizeze organismul, inclusiv intestinul, pielea și plămânii. Cercetătorii au suspectat de mult timp că această colonizare timpurie stabilește cursul sănătății celui care are să vină pe lume. Este posibil așadar ca operația de cezariană să împiedice anumite bacterii, care în mod normal ar interacționa cu sistemul imunitar al copilului, să fie transmise de la mamă la făt. Paul Wilmes, șeful grupului de cercetare Eco-Systems Biology de la Luxembourg Centre for Systems Biomedicine (LCSB) din cadrul Universității din Luxembourg, împreună cu colegii săi din Suedia și Luxembourg, au găsit prima dovadă a acestui fapt într-un studiu pe nou-născuți, dintre care jumătate au fost aduși pe lume prin cezariană. ”La copiii născuți pe cale vaginală, găsim populații bacteriene specifice, care le stimulează sistemul imunitar. În cazul copiilor născuți prin cezariană, situația este alta: funcția imună este mult mai scăzută fie din cauză că bacteriile sănătoase sunt prezente în cantități mult mai mici, fie pentru că există alte bacterii care împiedică apariția reacțiilor imune inițiale”, a explicat șeful studiului.
Cum suplinim lipsa bacteriilor din canalul nașterii, în cazul copiilor născuți prin cezariene?
Legătura dintre bacteriile transmise de la mamă la făt și sistemul imunitar, alături de alți factori, ar putea explica de ce copiii născuți prin cezariană sunt mai predispuși în a dezvolta alergii, boli inflamatorii cronice și boli metabolice. ”Este posibil ca sistemul imunitar al acestor copii să fie de la bun început pe o altă traiectorie”, sugerează Paul Wilmes, evidențiind în același timp dorința sa și a echipei sale de a cerceta această legătură, cu scopul de a găsi modalități prin care s-ar putea suplini lipsa tulpinilor bacteriene materne la nou-născuți prin cezariană, prin administrarea, de exemplu, de probiotice.
În procesul nașterii nu ar trebui intervenit foarte mult. O spune mama-natură. O spun și doctorii. Și cercetătorii. Un alt adevăr însă ar fi că bebelușii ar trebui aduși pe lume prin cezariană doar când situația medicală o impune. Trebuie avută mare grijă! E nevoie să conștientizăm că făcând acest lucru, intervenim masiv în interacțiunile dintre oameni și bacterii. Iar natura știe, adeseori, ce este bun pentru noi mult mai bine decât o fac mințile oamenilor!
Sursa:
www.sciencedaily.com/releases/2018/11/181130094328.htm
