Simona Dragomir: Bun găsit, dragii mei! Mă bucur să ne revedem aici împreună, pe pagina Ziarului de Sănătate! Alături de noi se află doamna doctor Carmen Giuglea, Președintele Societății Române de Chirugie Estetică și Șef Secție Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstrunctivă din cadrul Spitalului Sf. Ioan din București. Bun venit, doamna doctor!
Dr. Carmen Giuglea: Bine v-am găsit și mulțumesc frumos pentru invitație!
Simona Dragomir: Și noi vă mulțumim, doamna doctor că suntem împreună, aici, la Ziarul de Sănătate! Am ales un subiect delicat, dar, spun eu, extrem de important pentru femeile care ne privesc și nu doar pentru femei. Și bărbații dacă sunt atenți la acest subiect, zic eu, că este un punct câștigat, pentru că sigur bărbatul respectiv are o iubită, o soție și, cu informațiile pe care le va afla astăzi, îi poate fi de mare ajutor. Spuneam că este un subiect delicat, reconstrucția sânului. O să vorbim și despre reconstrucția sânului și despre remodelarea sânului, o să profit de prezența doamnei doctor Carmen Giuglea. Nu uitați că așteptăm întrebările dumneavoastră. Ne puteți scrie pe pagina de facebook a Ziarului de Sănătate, vă vom răspunde, suntem live, avem comunicare directă, sunt multe de povestit. Doamna doctor, am ales să discutăm acest subiect pentru că, zic eu, este foarte important pentru femei, în general. Când este necesară reconstrucția sânului? Sunt mai multe situații în care femeia ar avea nevoie de o astfel de intervenție.
Dr. Carmen Giuglea: Mă bucur din suflet că reușim să vorbim despre acest subiect deosebit de sensibil. Sincer, este oarecum oful meu profesional în momentul de față. De ce? Pentru că sunt foarte multe femei care, din păcate, în urma unui cancer mamar au fost nevoite să renunțe la sânul bolnav și rămân oarecum mutilate, din punctul acesta de vedere. Ori nu au știință de faptul că se poate face reconstrucție în momentul de față, fără probleme, în multe spitale din țară sau nu mai au curajul să apeleze la această etapă. Sunt bucuroase că și-au vindecat boala.
Simona Dragomir: Că au scăpat de cancer, că au fost salvate și că trăiesc.
Dr. Carmen Giuglea: Exact. Si nu mai doresc să reintre într-o etapă care probabil că se gândesc că prespune niște eforturi și niște dureri.
Simona Dragomir: Sau un nou traumatism. V-am mulțumit la vremea respectivă, dar vreau să vă mulțumesc și acum! Am avut ocazia să filmez și să fac un material anul trecut cu acest subiect la dumneavostră la spital, la Sf. Ioan. Am avut ocazia să stau de vorbă cu pacientele dumneavoastră care erau încântate de cum a ieșit această reconstrucție a sânului și care îmi spuneau să transmit acest mesaj: că este păcat ca femeia să rămână mutilată, să sufere, să nu mai simtă că este ea atunci când privește în oglindă când, iată, se poate reconstrui sânul! A fost chiar o pacientă care mărturisea că nu mai îndrăznea să mai facă această intervenție pentru că era traumatizată de toată intervenția cu cancerul, reușise cu greu să se reechilibreze, dar era fericită că, într-un final, făcuse această intervenție și vă mulțumea foarte mult.
Dr. Carmen Giuglea: Deci le schimbă starea de spirit fantastic! Redevin femei încrezătoare în ele însele. Merită din tot sufletul făcută această intervenție și dovadă sunt mărturiile acestor paciente. Cele care au curajul să înceapă această reconstrucție, la final recunosc că nu le pare rău și că ar lua-o de la capăt.
Simona Dragomir: Și, să spunem, doamna doctor: după ce treci de perioada cu cancerul, cu intervenția, se scoate un sân sau chiar ambii, sunt cazuri în care femeia rămâne fără sâni, trebuie lăsată o anumită perioadă de timp, se poate face reconstrucția sânului în aceeași intervenție? Știu că erau femei care m-au întrebat acest lucru.
Dr. Carmen Giuglea: Este adevărat că și dorința noastră, a medicilor care se ocupă de această problemă a cancerului de sân în mod direct sau colateral, cum suntem noi ca și chirurgi plasticieni, își doresc ca o femeie cu o asemenea problemă să poată să intre într-o clinică în care să i se poată rezolva problema de către toți medicii care sunt implicați în această specialitate, în această boală. În străinătate există asemenea clinici, există clinici de chirurgia sânului în care pacienta cu cancer mamar intră în clinică și acolo găsește chirurgul care trebuie să o opereze, anatomopatologul care să-i stabilească exact ce tip de cancer are, chimioterapeutul care să-i facă tratamentul chimioterapic pre și post-operator, radioterapeutul în cazul în care este necesar și evident, la sfârșit, chirurgul plastician care ori concomitent cu chirurgul poate să facă reconstrucție primară sau după ce se termină tratamentele complementare, să o facă secundar. La noi în țară, din păcate, trebuie să încercăm să ne creăm singuri echipe. Există, de exemplu, în București, câteva locuri unde există chirurg care colaborează cu chirurg plastician, dar nu este ceva foarte organizat sau sunt niște încercări mai mult sau mai puțin timide care fac, totuși, un pas înainte în soluționarea acestei probleme. Asta incerc să fac și eu, deja colaborez cu 2-3 chirurgi generaliști de care încerc să fiu aproape în sprijinul acestor paciente.
Simona Dragomir: Și reușiți să faceți lucruri minunate și mă bucur că se întâmplă. Deci la ce interval de timp poate femeia, în România, să facă reconstrucția sânului? După câte luni? Jumătate de an sau cât timp ar trebui să lase să treacă?
Dr. Carmen Giuglea: De preferat ar fi, pentru siguranța intervenției, să își termine toate tratamentele complementare, respectiv chimio și radioterapia.
Simona Dragomir: Există mai multe tehnici sau cum alegeți implantul? În ce constă propriu-zis reconstrucția mamară?
Dr. Carmen Giuglea: Reconstrucția mamară se poate face în mai multe feluri: se poate face cu țesuturi proprii ale pacientei respective, luate din alte zone, de la nivelul abdomenului sau feselor.
Simona Dragomir: Deci cu grăsime? Se ia din altă parte și se pune în sân?
Dr. Carmen Giuglea: Lambouri, cum le spunem noi, care sunt țesuturi, piele, grăsime, eventual și mușchi, care pot fi mutate din anumite zone unde nu lasă un disconfort funcțional, doar o mică cicatrice, la nivelul fostului sân pentru a-i putea să-i reconstruiască volumul și forma.
Simona Dragomir: Mă gândeam că împușcăm cumva doi iepuri deodată. Dacă luăm grăsime de pe burtică, aripioare, coapse, o poți considera o remodelare și astfel femeia scapă de grăsimea în surplus din anumite zone și capătă un sân cât se poate de natural.
Dr. Carmen Giuglea: Se poate face și așa. Există alte modalități mai moderne în care se poate amplasa un dispozitiv extern, un dispozitiv Brava care face practic o sucțiune externă creând un surplus de piele, iar sub această piele se poate introduce grăsime proprie luată din alte zone ale corpului unde era în exces. Sau se mai poate face reconstrucția cu implant de silicon. De câțiva ani există și la noi în țară Programul Național de Reconstrucție Mamară prin care casa de asigurări decontează dispozitivele necesare acestei reconstrucții, respectiv expander-ul care pregătește pielea. Este un dispozitiv care se introduce sub pielea sânului amputat creând un exces de piele care să poată găzdui ulterior implantul. Aceste două dispozitive sunt decontate de casa de asigurări și pacienta care dorește să beneficieze de reconstrucție nu trebuie decât să își facă rost de actele necesare pentru internarea într-o secție de chirurgie plastică.
Simona Dragomir: Și care ar fi aceste acte? Se face un dosar alcătuit de o comisie sau simplu, de la medicul oncolog?
Dr. Carmen Giuglea: Nu este nevoie decât de un bilet de trimitere de la medicul de familie către chirurgie plastică, o scrisoare medicală din partea medicului oncolog în care să recomande reconstrucția spunând că este, din punct de vedere oncologic, vindecată, dovada de asigurat, cardul de sănătate și buletinul de identitate.
Simona Dragomir: Nu pare deloc complicat când vă ascult. Și în practică la fel de simplu se poate întâmpla dacă femeia dorește această reconstrucție a sânului, are actele de care spuneați, poate să obțină gratuit, am înțeles bine, această intervenție?
Dr. Carmen Giuglea: Exact! Este dreptul femeilor care sunt asigurate să se adreseze spitalelor care sunt în acest program de reconstrucție, spitale de stat. În București sunt, cred, vreo 8.
Simona Dragomir: La Sf. Ioan, sigur, acolo unde sunteți dumneavoastră.
Dr. Carmen Giuglea: Sf. Ioan, Floreasca, Spitalul Bagdasar, Spitalul Municipal, Spitalul SRI și Spitalul de Arși, cum îi spunem noi, Spitalul Steaua. Și în țară sunt alte spitale: în Cluj, Constanța, Timișoara, Iași. Sunt locuri unde pacientele se pot îndrepta către aceste secții de chirurgie plastică ce pot să facă aceste reconstrucții.
Simona Dragomir: Intrasem pe pagina de Facebook ca să văd și mesajele, pentru că sunt convinsă că veți avea întrebări pentru doamna doctor Carmen Giuglea. Spuneam că astăzi vorbim despre reconstrucția sânului, remodelare. Profitați de prezența doamnei doctor! Adresați-i mesaje în direct, aici pe pagina Ziarului de Sănătate. Doamna doctor, deci spuneam că aceste intervenții sunt gratuite. Știu că și la vremea când am realizat materialul și am difuzat în televiziune foarte multe femei și după m-au întrebat: sigur sunt gratuite astfel de intervenții? Da, sunt gratuite! Condiția este să fii asigurat!
Dr. Carmen Giuglea: Fără doar și poate! Ceea ce aș mai vrea să spun este că pacientele nu ar trebui să își închipuie că această operație de reconstrucție se face așa, instantaneu, dintr-o singură etapă.
Simona Dragomir: Poate ar fi bine să explicăm, doamna doctor!
Dr. Carmen Giuglea: Nu este chiar atât de ușor de reconstruit un sân. În momentul în care faci reconstrucție cu lambou, e adevărat că țesutul pe care îl muți dintr-o parte în alta poate crea volumul și cât de cât forma, dar ulterior sunt necesare câteva ajustări astfel încât sânii să ajungă să semene între ei și ulterior să se reconstruiască un mamelon, o areolă pentru că toate acestea aduc sânul reconstruit să semene cu cel natural. La fel se întâmplă și în cazul expander-ului și al implantului. Inițial, dacă pielea este într-o cantitate foarte mică, ea trebuie întinsă și atunci prima etapă este introducerea acestui expander care se va umfla progresiv cu ser fiziologic creând acest spațiu în câteva luni de zile. Ulterior are loc o altă intervenție chirurgicală prin care este introdus implantul în locul expanderului, apoi trebuie creat mamelonul, eventual areola sau se face chiar tatuaj medical ca să scutești o intervenție chirurgicală și, de cele mai multe ori, este nevoie și de simetrizare. Sânul contralateral, cel sănătos, trebuie remodelat, adus la forma și la volumul celui reconstruit. Uneori asistăm la un sân destul de voluminos, cel sănătos, iar cu ajutorul unui implant nu o să poți niciodată crea un sân foarte mare.
Simona Dragomir: Doamna doctor, atunci când iei lambou din zona din care ai luat piele, grăsime, acolo rămân semne?
Dr. Carmen Giuglea: Acolo rămâne o cicatrice destul de discretă. La nivelul abdomenului cicatricea va fi la nivelul liniei chilotului, se ascunde în lenjeria intimă, dacă se ia de la nivelul feselor cicatricea se ascunde în șanțul subfesier.
Simona Dragomir: Deci sunt tot felul de trucuri astfel încât să nu se vadă, să nu rămână semne vizibile.
Dr. Carmen Giuglea: Sigur că da. Scopul este să reconstruiești ceva fără să strici în altă parte.
Simona Dragomir: De aceea vă întrebam. O salutăm pe Doina! Îți mulțumim, Doina, că și astăzi ești alături de noi și ne urmărești! Doina ne spune: „Foarte interesantă și de mare actualitate tema abordată. Felicitări!”. Mulțumim, Doina, încă o dată! Dragii mei, dragele mele, așteptăm mesajele dumneavoastră. Suntem live, aici, la Ziarul de Sănătate și vorbim despre reconstrucția sânului cu doamna doctor Carmen Giuglea, Președinte al Societății Române de Chirugie Estetică și Șef Secție Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstrunctivă din cadrul Spitalului Sf. Ioan din București. Am aflat deja vestea bună, că aceste reconstrucții de sân după ce femeia a trecut printr-un cancer și a fost nevoită să scoată sânul bolnav sau ambii sâni, dacă este asigurată, se fac gratuit în spitalale de stat. La Sf. Ioan, sigur! Ne-a garantat doamna doctor Carmen Giuglea. Putem vorbi mult pe această temă, însă aș vrea acum să trecem la altă categorie: femei care au nevoie de reconstrucție, remodelare a sânului că așa s-au născut. Cu ușoare asimetrii, asimetrii mai mari sau femei care nu au sâni deloc. Arată ca un bărbat și suferă cumplit, adică nu este vorba de moft că vor o dimensiune mai mare și pot apărea traume psihice mari când vezi că pieptul tău arată ca al unui bărbat, adică drept, plat.
Dr. Carmen Giuglea: Așa este. Având în vedere că sânul este un atribut al feminității, fiecare femeie dorindu-și să fie cât mai feminină suferă dacă natura nu a ajutat-o. Sunt adolescente sau tinere cărora nu li se dezvoltă sânii și care se simt ca niște băieței și își doresc din tot sufletul să capete un bust care să le facă feminine. Există, e adevărat, și niște sindroame genetice cum ar fi Sindromul Poland în care pur și simplu nu se dezvoltă glanda mamară, nici mușchiul pectoral de dedesubt și atunci, clar, aceste adolescente au nevoie de reconstrucție. În general, reconstrucția se face cu implant în aceste cazuri. Sau fete care au niște sâni foarte, foarte mici. Faptul că își doresc să și-i mărească nu cred că este de condamnat, de asemenea, dovadă este schimbarea atitudinii și a mulțumirii de sine la cele care fac acest pas. Nu trebuie să îți faci niște sâni uriași, nu trebuie să arăți ca o bombă sexy, dar să ai un sân este ceva natural.
Simona Dragomir: Oricum, cred că un chirurg estetician sfătuiește cumva legat de formă, de dimensiune, sânii să fie în armonie cu fizionomia femeii respective, adolescentei respective, astfel încât să nu fie prea mari. Poate ar fi bine să spunem, doamna doctor, dacă alegem dimensiuni prea mari ce probleme pot apărea în timp? Spatele se deformează, pot apărea tot felul de dureri și nu ni le dorim.
Dr. Carmen Giuglea: Sigur că da. Ideal este să creezi un sân în armonie cu restul corpului. Acesta este sfatul pe care orice profesionist îl dă pacientei care i se adresează. În același timp, este adevărat că există și colegi care cedează la insistențele pacientelor și pun și sâni de dimensiuni mult mai mari. Un sân foarte mare nici nu rezistă în timp. Cu timpul, pielea se va lăsa, este posibil să se deformeze și să nu arate frumos pe termen lung. De aceea, echilibrul și moderația în tot ce faci sunt bune. Așa îți asiguri și un rezultat estetic de calitate, dar și păstrarea lui pe termen lung la nivelul bustului.
Simona Dragomir: Plus că spatele femeii se poate deforma dacă sânii sunt foarte mari, apar dureri de spate și nu cred că vă doriți probleme din cauza măririi sânilor. Vreau să o salut pe Ana-Maria Muj care spune: „Aveți emisiuni foarte interesante și de mare ajutor. Vă urmăresc de fiecare dată”. Mulțumim, Ana-Maria, că ne urmărești și că ești alături de noi și ne bucurăm că îți place și tema aleasă astăzi! Dacă tot ați amintit, doamna doctor, de sânii mari, să vorbim acum și de femeile care au sânii foarte mari, care spun „nu mă mai suport cu ei, nu-mi găsesc sutien potrivit, nu pot să fac mișcare, nu pot să respir, câteodată simt că mă sufoc“ și ele vor micșorare de sâni. Deci cumva remodelarea sânului, dar să taie din el și să îl micșoreze.
Dr. Carmen Giuglea: Exact, la polul opus există această categorie de femei. Într-adevăr, gigantomastia este considerată o boală având în vedere că, în afara greutății pe care trebuie să o porți zi cu zi cu tine, greutatea sânilor determină tulburări de postură, modificări ale coloanei vertebrale, dureri de spate, dureri la nivelul umerilor prin faptul că sutienele pe comandă pe care sunt nevoite să și le facă pacientele cu sâni foarte mari intră în carne datorită greutății sânilor.
Simona Dragomir: Și ajung să te taie, să lase chiar urmă și în timp, cicatrice în locul respectiv.
Dr. Carmen Giuglea: Așa este. Datorită faptului că sunt foarte mari și tot timpul este o umezeală la limita dintre sân și abdomen apar tot felul de eritrasme, pielea se îngroașă, se modifică la culoare. Este un disconfort care le chinuie pe aceste paciente care ajung să solicite micșorarea. Este un tip de intervenție chirurgicală care, iarăși, se poate rezolva și prin casa de asigurări. Deci pacientele cu sâni foarte mari pot fi operate în spital cu bilet de trimitere de la medicul de familie. Acestea sunt considerate paciente cu probleme și atunci pot fi operate în spitalele publice, nu sunt considerate mofturi, nu e ca o simplă ridicare sau micșorare de sâni care sunt la limita dintre boală și dorință. Aceste paciente cu gigantomastii pot fi ajutate prin intervenția de micșorare care presupune o remodelare a sânului cu păstrarea areolei și a mamelonului, cu mutarea poziției lor și cu scoaterea a aproximativ jumătate sau peste jumătate de kilogram de țesut mamar. Este considerată o operație oarecum reconstructivă și poate fi efectuată în spitalele de stat, cum am spus.
Simona Dragomir: Și o astfel de intervenție se poate face gratuit? Practic, spuneați că este ca o boală și ca o necesitate pentru femeia care are sânii prea mari.
Dr. Carmen Giuglea: Exact! Se poate face în spitalele de stat, tot așa, cu un bilet de trimitere de la medicul de familie, o recomandare din partea unui neurolog, neurochirurg sau ortoped care să confirme că greutatea sânilor determină aceste modificări la nivelul coloanei și el să recomande micșorarea greutății sânilor pentru ameliorarea simptomatologiei coloanei vertebrale. Cu dovada de asigurat, și ea, necesară, poate beneficia de această operație de reducție mamară în orice spital de stat.
Simona Dragomir: Dragele mele, dragii mei, suntem live aici, la Ziarul de Sănătate. Împreună cu doamna doctor Carmen Giuglea vorbim despre reconstrucția, remodelarea sânului și așteptăm întrebările voastre. Doamna doctor, la o micșorare a sânului rămân cicatrice? Știu că sunt anumite tăieturi…
Dr. Carmen Giuglea: Sigur că da! Fără doar și poate orice tăietură presupune o vindecare cu cicatrice. Cicatricele se fac însă în partea inferioară a sânului astfel încât să poată fi mascate în orice sutien normal, iar o cicatrice care este absolut necesară, prin faptul că se mută complexul areolo-mamelonar, este în jurul acestuia. Practic, va exista o cicatrice în jurul areolei, una verticală până în șanț și una la nivelul șanțului submamar.
Simona Dragomir: Vreau să o salut și pe Cristina că ne urmărește! Îți mulțumim, Cristina, că ești mereu alături de noi! Cred că un capitol și un aspect extrem de important îl reprezintă și partea aceasta cu alăptarea. Dacă femeia care a suferit o anumită intervenție de reconstrucție a sânului, fie de mărire, fie de micșorare, mai poate alăpta? E foarte important, mai ales când vorbim de o femeie tânără, care vrea să facă copii sau care poate are un copil, a făcut această intervenție și vrea să îl mai facă pe al doilea și se gândește „Mai pot sau nu să alăptez?“.
Dr. Carmen Giuglea: Asta este una dintre întrebările pe care orice femeie care își pune implant trebuie să o adreseze chirurgului care o operează. E adevărat că există o oarecare diferență între modalitatea de introducere a implantului: în momentul în care implantul se introduce prin șanțul submamar, practic el se va introduce în spatele mușchiului de cele mai multe ori și implantul doar va proiecta înspre anterior glanda respectivă, ea nu este afectată în niciun fel. Șansa ca această pacientă să alăpteze ulterior va fi de 100%. În principiu, orice operație de mărire a sânului cu implant nu afectează alăptarea ulterioară într-o sarcină pe care o va avea pacienta respectivă. În cazul micșorării sânului, practic partea centrală a sânului întotdeauna este protejată, în orice tehnică chirurgicală, iar un sân mare, este în general un sân mai ales grăsos. Partea centrală, glandulară care se conservă în intervenție rămâne practic neatinsă. Se îndepărtează mai mult grăsime și nu glandă și în acest caz alăptarea va fi practic posibilă. Certitudine 100% nu poate să dea nimeni, dar toate statisticile care sunt efectuate pe acest tip de paciente arată că marea majoritate alăptează fără probleme.
Simona Dragomir: Și mai ales dacă femeia își dorește și îi spune chirurgului dinainte acest aspect…
Dr. Carmen Giuglea: Aceasta este cea mai blândă tehnică, cea care nu afectează glanda în niciun fel, prin introducerea implantului prin șanțul submamar.
Simona Dragomir: Este bine că am lămurit și acest aspect. Iată că ne scrie și Steluța și îți mulțumim, Steluța, că și tu ești mereu alături de noi! „Sunt necesare anumite precauții după intervențiile la nivelul sânului? La ce trebuie să fie atente pacientele?“ La fix a venit această întrebare. Urma să întreb și eu recomandări de după intervenție, dar iată, Steluța a punctat foarte bine.
Dr. Carmen Giuglea: Depinde de tipul de intervenție pe care l-a suferit pacienta respectivă. În cazul unui implant este clar urmărirea locală a evoluției plăgii operatorii și, în general, se recomandă purtarea unei bustiere care să susțină sânul și să îl protejeze aproximativ 6-8 săptămâni. În cazul unei reducții, sânul are mult mai multe tăieturi, mai multe plăgi de îngrijit post-operator. Pacienta va avea un sutien mai bogat care trebuie să conțină și pansamentele care vor fi necesare îngrijirii plăgii. Tot așa, o bustieră specială trebuie să ajute sânul și să îl susțină pe o perioadă de o lună jumătate-două luni. Există creme cicatrizante care pot fi folosite după vindecarea propriu-zisă a plăgilor. Sunt creme pe bază de silicon în general și plasturi de silicon, există tot felul de lucruri ajutătoare.
Simona Dragomir: Care să grăbească vindecarea și care să nu lase urme foarte mari. Cred că depinde foarte mult și de calitatea țesutului pacientei pentru că am văzut la o simplă zgârietură sau la o rană oarecare unii cicatrizează mai bine și aproape că nici nu mai vezi că a fost ceva acolo, alții la tăietură fac cheloid sau cum se cheamă cicatricea aceea care rămâne?
Dr. Carmen Giuglea: Sunt persoane care au o vindecare mai deficitară și care fac cicatrice hipertrofice sau cheloide, mai inestetice.
Simona Dragomir: Dar după o astfel de intervenție sunt dureri foarte mari, n-ai voie să conduci sau la fel, depinde de tehnica pe care chirurgul a ales-o?
Dr. Carmen Giuglea: Depinde de tipul de intervenție. În cazul implantelor, durerea este determinată de mărimea implantului. Practic sunt puse în tensiune mușchiul și glanda de la nivelul respectiv, iar durerea este dată doar de această tensiune, nu neapărat de tăietura propriu-zisă. În general, operația de mărire cu implant este mai dureroasă pe când cea de reducție este mai ușor suportată de orice femeie prin faptul că nu doare la fel.
Simona Dragomir: Iată, Doina revine și îți mulțumim, Doina, că ai rămas alături de noi de-a lungul discuției! Doina Gurău revine cu o întrebare interesantă: „Tot mai multe fete tinere apelează la micșorări sau măriri de sâni. Există riscuri endocrine ulterioare sau pot implica riscuri ulterioare în viața de familie, sarcină, alăptare?“.
Dr. Carmen Giuglea: Nu s-a dovedit că intervențiile chirurgicale pe sân afectează în vreun fel starea de sănătate a pacientei respective.
Simona Dragomir: Este bine că am lămurit și acest aspect. Cred că sunt multe de discutat, însă cred că am punctat sau am încercat să ne adresăm fiecărei categorii în parte. Eu vă mulțumesc din suflet, doamnă doctor, pentru sfaturi, pentru disponibilitatea pe care ați avut-o să veniți aici în studio la Ziarul de Sănătate și să fiți alături de ascultătorii noștri!
Dr. Carmen Giuglea: Și eu vă mulțumesc din suflet!
Simona Dragomir: Vă mulțumim pentru sfaturi și vă așteptăm să reveniți pentru că mai avem multe de povestit.
Dr. Carmen Giuglea: Cu dragă inimă, oricând! Mulțumesc!
Simona Dragomir: Mulțumesc tuturor, doamnei doctor, vouă, dragii mei, pentru că ați fost live cu noi, aici, la Ziarul de Sănătate. Astăzi am vorbit despre reconstrucția, remodelarea sânului cu doamna doctor Carmen Giuglea, Președinte al Societății Române de Chirugie Estetică și Șef Secție Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstrunctivă în cadrul Spitalului Sf. Ioan din București. Am reținut că toate aceste intervenții, cea de reconstrucție a sânului după un cancer, după ce femeia și-a pierdut unul sau ambii sâni, dacă ești asigurată totul se decontează, este o intervenție gratuită! La fel cea de micșorare atunci când femeia într-adevăr suferă pentru că are sânul foarte mare. La fel, la spitalele de stat pot fi făcute intervențiile acestea gratuit. Eu zic că sunt vești bune! Poate că nu toate femeile știau. Este păcat să stați să suferiți când puteți fi frumoase, sănătoase. Totul este să vă cunoașteți drepturile și să le solicitați, astfel încât în spitale să nu rămână medicii cu fondurile nealocate, nu?
Dr. Carmen Giuglea: Da, din păcate există această situație. Sfatul și rugămintea mea către toate femeile care ne ascultă ar fi să încerce să se informeze. Să dorească să vină să stea de vorbă cu un chirurg plastician în cazul în care are nevoie de o reconstrucție și măcar să se informeze care sunt pașii necesari. După care să hotărască dacă dorește să pornească pe acest drum sau nu, în cunoștință de cauză.
Simona Dragomir: Cred că ar mai fi o întrebare importantă. Am zis că ne oprim, dar nu mă pot abține pentru că este foarte importantă. Poate că o femeie care a trecut printr-o astfel de operație, a avut cancer, a rămas fără un sân în urmă cu 5 ani, 6 ani și află acum de această reconstrucție. Mai poate să o facă?
Dr. Carmen Giuglea: Sigur că da!
Simona Dragomir: Deci nu ai un anumit interval în care poți să reconstruiești sânul?
Dr. Carmen Giuglea: Pe măsură ce timpul acesta a crescut, practic, ea se poate considera vindecată și cu atât mai mult poate să își reconstruiască sânul.
Simona Dragomir: Ce bine că am pus și această întrebare! Doamna doctor, vă mulțumesc din suflet și vă aștept să reveniți! Dragele mele, dragii mei, vă aștept în continuare la Ziarul de Sănătate! Avem multe să învățăm, să povestim. Rămâneți sănătoși, frumoși! Pe curând!
