Hipertensiunea arterială sau presiunea crescută pe care sângele o exercită asupra arterelor este o boală tăcută, fără simptome specifice. Doar creșterile bruște de tensiune provoacă amețeli, dureri de cap, țiuituri în urechi, greață, stare de rău general. Un astfel de puseu hipertensiv poate duce, pe neașteptate, la un deznodământ grav: infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Multe persoane – fie că știu, fie că nu știu – sunt hipertensive de mulți ani, iar din această cauză inima lor este slăbită, suferind de insuficiență cardiacă, aritmii, cardiopatie ischemică, vasele cerebrale sunt afectate, survenind demența vasculară, rinichii nu mai funcționează corect și intră în insuficiență renală cronică. Iată cum hipertensiunea poate lovi în orice parte a corpului. Atunci e lesne de înțeles cât de important este să luăm măsuri pentru reducerea tensiunii arteriale.
Alimentația sănătoasă reprezintă primul pas în acest demers de prevenție a hipertensiunii arteriale. Iar dacă până acum erau recomandate în special alimentele bogate în potasiu ca antihipertensive naturale, sursele de magneziu, peștele și suplimentele cu omega 3, usturoiul, recent, oamenii de știință au adăugat pe listă probioticele sub formă de iaurt, chefir, varză murată sau suplimente alimentare.
O nouă legătură între microbiomul intestinal și sănătatea inimii
Microbiomul intestinal este sub lupa cercetătorilor din ce în ce mai asiduu, deoarece ies la iveală tot mai multe dovezi că influențează sănătatea umană pe toate planurile, inclusiv creierul, inima, pielea și mai ales sistemul digestiv și sistemul imunitar. Lipsa diversității sau a cantității unor bacterii sănătoase – faimoasele probiotice – se asociază cu numeroase probleme de sănătate: de la obezitate, diabet, boli inflamatorii până la alergii, autism, Parkinson și, iată, boli cardiovasculare.
Foarte recent, cercetătorii de la Fundația Britanică a Inimii au descoperită că există o legătură directă între bacteriile din intestin și rigiditatea arterială, care duce în timp la hipertensiune arterială. Rezultatele, publicate în European Heart Journal din mai 2018, sugerează că modularea microbiomului prin dietă și suplimente cu probiotice reprezintă o modalitate de reducere a riscului de boli cardiovasculare.
Cercetătorii au analizat datele medicale ale unui grup de 617 femei gemene de vârstă activă. S-au realizat măsurători ale rigidității arteriale și analize ale compoziției microbiomului intestinal. Rezultatele au arătat, în cazul tuturor femeilor, că există o corelație semnificativă între diversitatea bacteriilor din intestin și starea de sănătate a arterelor. Astfel s-a constatat că femeile cu o diversitate redusă de bacterii sănătoase în intestin aveau un grad mare al rigidității arteriale. De asemenea, cercetătorii au identificat bacterii benefice (probiotice) asociate cu un risc mai mic de rigiditate arterială și implicit cu un risc scăzut de hipertensiune. Aceste bacterii au fost asociate anterior, în cadrul altor studii, cu un risc mai scăzut de obezitate.
Microbiomul intestinal, util în reducerea riscului cardiovascular
Dr. Ana Valdes, de la Universitatea din Nottingham, co-autoare a studiului, a declarat: „Știm că o mare parte din evenimentele cardiovasculare grave, cum ar fi atacurile de cord, în rândul tinerilor și al femeilor sunt adesea inexplicabile. Rezultatele noastre arată, pentru prima dată, că explicația se poate găsi la nivelul microbiomului intestinal. Este posibil ca bacteriile din intestin să fie folosite pentru a detecta riscul bolilor de inimă, iar microbiomul să poată fi modificat prin dietă sau suplimente pentru a reduce acest risc”.
Dr. Cristina Menni, de la Departamentul de Cercetare și Epidemiologie Genetică, King’s College din Londra, a afirmat că „există un interes considerabil în descoperirea unor modalități de creștere a diversității microbiomului intestinal pentru afecțiuni precum obezitatea și diabetul. Intervențiile dietetice pentru a îmbunătăți bacteriile benefice din intestin ar putea fi folosite, de asemenea, pentru a reduce riscul bolilor de inimă”.
Ce intervenții dietetice sunt recomandate? Spre exemplu, o dietă bogată în fibre este cunoscută pentru a îmbunătăți cantitatea și diversitatea bacteriilor benefice din intestin.
De asemenea, consumul de alimente fermentate (iaurt natural, chefir, varză murată) este benefic pentru echilibrul microbiomului intestinal.
Chefirul, antihipertensiv natural
Un studiu prezentat la Conferința de Biologie Experimentală 2018 a constatat efectele pozitive ale chefirului asupra tensiunii arteriale. Este adevărat că testele au avut loc pe șoareci de laborator, dar rezultatele sunt elocvente. Animalele au fost împărțite în trei grupuri. Primul grup, format din șobolani hipertensivi, a primit în mod regulat chefir timp de 9 săptămâni. Al doilea grup, tot cu hipertensiune, nu a primit chefir. Grupul de control, având tensiune arterială normală, a primit o doză regulată de chefir.
După 9 săptămâni au fost analizate probe de sânge și de scaun pentru a evalua modificările aduse microbiomului animalelor. Tensiunea arterială a fost, de asemenea, măsurată și au fost analizate modificările neuronale ale hipotalamusului, care joacă un rol important în reglarea tensiunii arteriale. Comparativ cu grupurile 2 și 3, în grupul care a primit kefir s-au înregistrat: reducerea tensiunii arteriale, echilibrarea florei bacteriene, reducerea permeabilității intestinale, scăderea inflamației la nivelul sistemului nervos central.
Potrivit autorilor, „datele sugerează că în urma consumului de chefir se activează mecanisme antihipertensive la nivelul axei intestin-creier”. Cu alte cuvinte, semnalele transmise de la intestin la creier influențează tensiunea arterială prin echilibrarea microbiomului intestinal.
De unde poți lua probiotice?
Așadar, pentru a te feri de hipertensiune arterială și nu numai, ai grijă să consumi zilnic alimente care conțin probiotice: iaurt natural (cel mai bine preparat în casă), chefir, varză murată și alte legume conservate în saramură, zeamă de varză. Dacă vrei să afli cum îți poți prepara acasă și alte alimente fermentate, găsești o mulțime de rețete în cartea „Sindromul GAPS. Sistemul Digestiv și Problemele Psihologice”, scrisă de dr. Natasha Campbell-McBride, cea care a creat dieta GAPS pentru vindecarea intestinului, de unde pornește sănătatea întregului organism.
În plus, fiindcă alimentația modernă este deficitară la capitolul nutrienți, inclusiv probiotice, este nevoie ca periodic să faci o cură cu ajutorul unui supliment pe bază de prebiotice și probiotice.
Nu uita că pentru aducerea valorilor tensiunii arteriale în limita de siguranță (sub 130/85 mmHG) ai nevoie și de:
- un stil de viață echilibrat;
- o dietă sănătoasă, cu fructe, legume, proteine și grăsimi de calitate, nu mai mult de 5-6 grame de sare pe zi, dar fără zahăr, făină albă, fast-food;
- renunțarea la fumat;
- normalizarea greutății corporale;
- exercițiu fizic;
- relaxare și alte metode pentru reducerea stresului.
Surse:
www.sciencedaily.com/releases/2018/05/180510203730.htm
articles.mercola.com/sites/articles/archive/2018/05/14/can-probiotics-lower-blood-pressure.aspx
www.sciencealert.com/gut-microbes-could-be-playing-a-role-in-heart-disease-risk-too-microbiome-health
