Omega 3, grăsimea vieţii

Fiecare membrana a celulelor corpului nostru contine in structura ei acizi grasi esentiali. Acizii grasi esentiali nu pot fi sintetizati in organism, de aceea ei trebuie sa patrunda o data cu hrana: peste gras oceanic, de apa rece (macrou, hering, somon, ton, cod, sardina), seminte si ulei de in, ulei de rapita, de masline, de soia, nuci.

Exista doua tipuri de acizi grasi esentiali: omega 3 si omega 6. Acizii grasi esentiali omega 3 si omega 6 sunt niste grasimi prietenoase cu inima, cu creierul sau imunitatea noastra. Cu o conditie insa: sa le pastram in echilibru! Este nevoie de echilibru, deoarece acizii grasi esentiali omega 3 au efecte benefice, antiinflamatorii, in vreme ce acizii grasi esentiali omega 6 au efecte proinflamatorii.

ColonHelp, doza ta de omega 3

Ai o dieta dezechilibrata? Vrei un supliment cu omega 3? Incearca produsul ColonHelp, supliment 100% natural din seminte de in si psyllium. ColonHelp contine in proportie de 52% seminte de in. In procesul de fabricatie, semintele de in sunt macinate prin proceduri speciale impreuna cu uleiul de in, astfel incat ColonHelp nu este doar un supliment din fibre, ci si un supliment de omega 3.

Acizii grasi omega 3 se gasesc in uleiul de in in proportie de 55%. O doza de ColonHelp contine 8 g in, ceea ce inseamna in jur de 4 g ulei. Doua masuri de ColonHelp (doza zilnica recomandata) furnizeaza aproximativ 1.600 mg acizi grasi esentiali omega 3.

Prin continutul de omega 3, ColonHelp impiedica cresterea colesterolului, previne bolile cardiovasculare, stimuleaza functia cerebrala, previne alergiile si cancerul.

Ce sunt acizii esentiali omega 3?

In pestele gras oceanic se gasesc acizi grasi esentiali omega 3 cu lant lung: EPA (acidul eicosapentanenoic) si DHA (acidul docosahexaenoic). Uleiul de in, de rapita, de soia, nucile, alunele contin acizi grasi omega 3 cu lant scurt (acid alfalinolenic − ALA). Daca nu avem probleme de sanatate, atunci organismul transforma acizii grasi omega 3 cu lant scurt in acizi omega 3 cu lant lung.

Acizii omega 3 sunt necesari pentru:

• functionarea sistemului nervos
• prevenirea depresiilor
• prevenirea bolii Alzheimer
• prevenirea bolii Parkinson
• mentinerea elasticitatii vaselor sangvine
• prevenirea hipertensiunii arteriale
• scaderea nivelului colesterolului rau
• prevenirea obezitatii
• prevenirea imbatranirii precoce
• prevenirea bolilor de tip reumatoid
• intarirea sistemului imunitar
• prevenirea alergiilor

Continutul de acizi grasi esentiali omega 3 in peste

Ce sunt acizii esentiali omega 6?

La polul opus acizilor omega 3 se afla acizii grasi esentiali omega 6, din uleiul de floarea-soarelui, uleiul de sofranel, de germeni de porumb. Acestia au efecte proinflamatorii, favorizand aparitia bolilor cardiovasculare, bolilor neurodegenerative, obezitatii, diabetului. Acizii grasi omega 6 nu ar fi atat de rai daca noi nu i-am consuma in exces. In acest context, nutritionistii vorbesc despre necesitatea pastrarii unui echilibru intre cele doua serii de acizi grasi esentiali.

Uleiul de in are cel mai bun echilibru intre omega 3 si omega 6

Uleiul de in si cel de canepa sunt cele mai echilibrate in privinta raportului dintre acizii grasi esentiali omega 3 si omega 6. Uleiul de in contine 55% omega 3 si 17% omega 6, uleiul de canepa − 25% omega 3 si 55% omega 6, uleiul de rapita − 10% omega 3 si 22% omega 6. Pe de alta parte, uleiul de floarea-soarelui, de germeni de porumb sunt dezechilibrate in ceea ce priveste acest raport. Uleiul de floarea-soarelui contine 1% omega 3 si 71% omega 6, uleiul din germeni de porumb − 1% omega 3 si 57% omega 6. Excesul de omega 6 impiedica organismul sa exploateze in mod adecvat sursele de omega 3.

Acizii omega 6 pot fi luati din:

• ulei de floarea-soarelui, care contine 50%-70% omega 6
• ulei de nuca – 50%-70% omega 6
• ulei de germeni de porumb – 50%-70% omega 6
• ulei din seminte de susan – 30%-50%
• carne de pui – 10%-30%
• oua ¬– 1%-10%
• unt – 1%-10%

Continutul de acizi grasi esentiali omega 3 si omega 6 in uleiurile vegetale

Ce sunt acizii esentiali omega 9?

Alaturi de omega 3 actioneaza omega 9 sau acidul oleic, important pentru functionarea creierului si a inimii. Principalele surse de omega 9 in dieta noastra sunt uleiul de masline, de canepa, de rapita, nucile. Omega 9 actioneaza asupra asimilarii grasimilor de catre organismul uman. Astfel, cinci-sase nuci zilnic sau cele doua linguri de ulei de masline pe care le adaugam in salata contribuie la pastrarea colesterolului in limite normale.

Specialistii atrag atentia ca daca este supus procesului industrial de obtinere a margarinei, acidul omega 9 devine periculos, favorizand ateroscleroza si tulburand metabolismul lipoproteinelor din ficat.

Omega 3 din ulei de peste sau din uleiuri vegetale?

Unii spun ca uleiul de peste este mai bun, ca sursa de omega 3. Altii dimpotriva ca uleiurile vegetale sunt mai bune pentru a pastra echilibrul dintre omega 3 si omega 6. Argumente si contraargumente sunt si de o parte si de alta.

Astfel, pestele contine acizi omega 3 − acid docosahexaenoic (DHA) si acid eicosapentanenoic (EPA), pe care organismul ii foloseste ca atare atunci cand ii primeste. Pe de alta parte, uleiul din seminte de in, de canepa, de rapita contin acid alfalinolenic (ALA), pe care organismul trebuie sa il transforme in EPA si DHA pentru a-l putea folosi.

Uleiul de peste provenit din ape reci (somon, hering, macrou, sardine) este bogat in acizi grasi esentiali omega 3, insa contine doar jumatate din cantitatea de omega 3 pe care ne-o furnizeaza semintele de in.

Pestele oceanic de apa rece poate fi contaminat cu mercurul care polueaza fundul oceanului. Daca nu avem siguranta ca pestele provine din ape nepoluate, atunci nici pestele, nici suplimentele cu ulei de peste nu sunt bune. Un studiu publicat in New England Journal of Medicine, din noiembrie 2002, asociaza consumul de peste contaminat cu mercur cu riscul de infarct miocardic. In acelasi timp, mercurul poate reduce efectul cardioprotector al acizilor omega 3. Cu cat pestele consumat face parte dintr-o specie de mai mari dimensiuni (ton, peste-spada), cu atat este mai poluat cu mercur. Pestii de mai mici dimensiuni − macroul, sardinele mici, hamsiile − sunt mai putin contaminati cu mercur si, in consecinta, mai indicati pentru a ne asigura necesarul de omega 3. Atentie la pestele inghetat! Acesta isi pierde treptat continutul de omega 3 daca este pastrat prea mul timp.

Unele studii arata de asemenea ca uleiul de peste este mai instabil decat uleiul de in. Uleiul de peste rancezeste mai repede decat uleiurile vegetale, iar uleiul de peste alterat este mult mai nociv decat cel vegetal. Astfel, uleiul din seminte de in este mult mai bun in aceasta privinta.