Nașterea este un moment unic și are o mulțime de beneficii atât pentru mamă, cât și pentru copil. Ai o mulțime de motive pentru a naște așa cum a lăsat Natura. Nu vom discuta despre toate acestea acum. Ne vom opri doar asupra faptului că nașterea pe cale naturală este prima cărămidă pusă la baza imunității puiului de om. Odată cu trecerea prin canalul nașterii are loc însămânțarea nou-născutului cu flora microbiană a mamei, ceea ce îi asigură pruncului formarea imunității. Ce se întâmplă însă în cazul copiilor aduși pe lume prin cezariană? Ei nu iau contact cu bacteriile lactice situate în vaginul mamei, pătrunzând direct într-o lume plină de microbi externi. S-a constatat că primele bacterii cu care intră în contact un copil după cezariană provin din spital, mai exact de pe lămpile și pereții sălii de naștere, precum și de pe pielea cadrelor medicale. Această diferență, spun oamenii de știință, poate influența sănătatea copiilor pe termen lung.
Cezariana – risc de alergii, astm, diabet
În România, aproape jumătate dintre copii se nasc prin cezariană, o rată aflată în continuă creștere în ultimii ani. Mai mult, în spitalele private, rata operațiilor de cezariană ajunge până la 70-80%. Aceasta în condițiile în care Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca rata cezarienelor să nu depășească 15%. Potrivit unor date epidemiologice, copiii născuți prin cezariană pot avea un risc crescut de a dezvolta atopie sau boli metabolice, inclusiv diabet de tip 1, alergii, astm, obezitate. Cercetătorii spun că de vină este lipsa bacteriilor benefice de la naștere, care joacă un rol esențial în formarea sistemului imunitar.
Pentru a le oferi și copiilor aduși pe lume prin cezariană șansa de a beneficia de bacterii „prietenoase“ provenite de la mamele lor, o echipă de cercetători de la New York University a pus la punct o procedură naturală de reînsămânțare a bebelușilor cu floră vaginală. Studiul, publicat recent în prestigioasa revistă Nature Medicine, este coordonat de dr. Maria Gloria Dominguez-Bello.
Prima lecție pentru sistemul imunitar al nou-născutului
Noua procedură – numită transfer de microbiom vaginal – constă în recoltarea, înainte de naștere, de secreții vaginale provenind de la mamă și expunerea bebelușului la acestea imediat ce este scos din cavitatea uterină. Cum se realizează? Cu o oră înainte de cezariană, se introduce un tampon steril în vaginul mamei, iar proba se păstrează tot în mediu steril până este scos copilul. Acesta este tamponat pe tot corpul, inclusiv în zona gurii, cu acel tampon impregnat cu bacterii vaginale, predominant lactobacili.
„Prima expunere a copilului la bacterii din vaginul mamei înseamnă prima lecție pentru sistemul imunitar, care trebuie să învețe a face diferența între prieteni și dușmani“, a explicat dr. Dominguez-Bello. Bacteriile „prietenoase“, precum lactobacilii, provenite de la mamă sunt acceptate ca și cum ar fi ale copilului. În schimb, cele din mediul înconjurător (din ventilația spitalului, de pildă) sunt percepute ca inamici și pot fi atacate. Interacțiunea corectă cu flora microbiană din primele clipe de viață ajută la reglarea sistemului imunitar, astfel încât acesta să deosebească factorii „self“ de „non-self“ pentru tot restul vieții persoanei respective, arată dr. Dominguez-Bello.
Bebelușii născuți prin cezariană și însămânțați cu bacterii provenind din vaginul mamelor au fost monitorizați în prima lună de viață. Cercetătorii au prelevat probe de floră microbiană de la nou-născuți și au aflat că sunt colonizați cu lactobacili. Însă cantitatea de bacterii prezente în intestinul copiilor aduși pe lume prin cezariană era mult mai redusă decât în cazul grupului martor format din copii născuți pe cale vaginală. Rezultatele demonstrează, o dată în plus, complexitatea nașterii, a comentat dr. Alexander Khoruts, expert în microbiologie la Universitatea din Minnesota.
Un studiu mai amplu privind transferul de microbiom vaginal se află în derulare în momentul de față, în cadrul căruia dr. Dominguez-Bello și colegii ei vor ține sub observație, timp de un an, 84 de copii reînsămânțați cu bacterii lactice de la mamele lor. Până acum, metoda s-a dovedit sigură din punct de vedere medical, însă nu este recomandată de societățile profesionale până la aflarea noilor rezultate.
Sursa:
- Nature Medicine – februrie 2016
