Magneziul este un element regăsit în natură și unul dintre electroliții organismului, fiind al patrulea cel mai abundent mineral prezent în corp. Sistemul osos, cel muscular și țesuturile moi stochează aproximativ 99% din totalul magnezului și doar aproximativ 1% este prezent în sânge.
Magneziul este implicat în controlul glicemiei, al funcțiilor musculare și nervoase, în reglarea tensiunii arteriale, având un rol central în aproape fiecare proces al corpului, de la sinteza ADN-ului până la metabolismul insulinei. Nivelurile deficitare ale acestui mineral esențial au fost chiar legate de o întreagă serie de afecțiuni cronice, precum Alzheimer, diabet, probleme legate de oase și boli de inimă.
Magneziul reprezintă și una dintre cele mai răspândite deficiențe din societatea noastră de astăzi. Având un rol atât de însemnat în organism, deficiența de magneziu este semnalată de către organism. În continuare veți afla care sunt principalele 10 semnale de alarmă.
1. Procesare cognitivă slabă
Dificultățile de concentrare, problemele cu memoria sau momentele repetate în care simți senzația de ceață mentală semnalează o posibilă deficiență de magneziu. Mitocondriile (structurile din fiecare celulă a organismului) sunt cele care au rolul de a produce energia necesară corpului în fiecare proces pe care îl derulează. Rolul magneziului în procesele cognitive se explică astfel: creierul este unul dintre cei mai mari consumatori de energie din organism, în plus, în rândul bărbaților, cea mai mare concentrație de mitocondrii este localizată în creier (femeile au o concentrație mai mare de mitocondrii la nivelul ovarelor). Magneziul este esențial în procesul de producere a energiei în mitocondrii, prin urmare, deficiența acestui mineral în organism poate determina o scădere semnificativă a performanței creierului.
2. Dureri de cap și migrene cronice
Studiile desfășurate de-a lungul timpului au demonstrat că persoanele care se confruntă cu migrene cronice au un nivel scăzut de magneziu. Deficiența de magneziu determină migrene din cauza rolului pe care îl are în producerea și echilibrarea neurotransmițătorilor și în funcționarea corectă a nervilor.
Au fost desfășurate studii controlate cu placebo, care au arătat că o doză zilnică de magneziu de 360-600 de miligrame poate reduce frecvența migrenelor cu până la 42%. Alte studii au arătat că este implicat și în scăderea intensității durerii. Toate aceste beneficii se află în strânsă legătură și cu capacitatea magneziului de reglare a echilibrului de calciu în celulele neuronale.
3. Constipație
Printre cele mai invocate probleme digestive este constipația. Fiind implicat în atât de multe procese în organism, magneziul are un rol și în cazul acestei disfuncții a sistemului digestiv. Magneziul este implicat în controlul contracțiilor musculare din intestine și în atragerea apei în intestine pentru a regla consistența scaunului. De aceea, un nivel scăzut de magneziu determină constipație. De asemenea, magneziul poate ameliora crampele și disconfortul resimțit din cauza altor probleme digestive.
4. Oboseală
În prezent, foarte mulți oameni au un nivel scăzut de energie și se confruntă cu o oboseală care nu se reduce chiar dacă dorm suficient. Deși aceste situații sunt puse pe seama ritmului alert pe care îl trăim și a responsabilităților pe care le avem zilnic, slăbiciunea, energia scăzută sau oboseala cronică pot fi un semnal al deficienței de magneziu. Așa cum am menționat anterior, magneziul este implicat în procesul de producție a energiei celulare de către mitrocondrii. Pe lângă nivelul de energie, magneziul susține glandele suprarenale, implicate și ele în producția de energie a organismului.
5. Insomnie
Din păcate, insomnia este prezentă în viețile multor persoane. Studiile au arătat că magneziul stimulează producția de GABA în creier. GABA, acidul gama-aminobutiric, este un neurotransmițător inhibitor, cunoscut pentru inducerea relaxării. Un nivel insuficient de magneziu pentru a produce cantități adecvate de GABA probabil va cauza probleme cu somnul. Deși există și alți nutrienți implicați în producția de GABA, magneziul este un factor critic care va determina în mare măsură calitatea somnului. Prin urmare, legătura magneziului cu producția de GABA face ca deficitul acestui nutrient să fie, deseori, un precursor al tulburărilor de somn, determinând anxietate, hiperactivitate și neliniște.
6. Spasme musculare și durere cronică
Magneziul are un rol esențial și în contracțiile musculare și pentru transmiterea corectă a impulsurilor nervoase. Dacă nivelul magneziului este scăzut, contracțiile devin slabe, necoordonate, se produc spasme involuntare și apar durerile și disconfortul. Deficiența de magneziu poate determina sistemul nervos să devină hiperexcitabil, ceea ce poate determina tensiune musculară. În cazul femeilor, în sindromul premenstrual, pot apărea crampe mai puternice. Spasmele apărute, de obicei, la nivelul picioarelor (uneori apar și la nivelul pleoapelor) sunt printre cele mai comune semne timpurii ale deficitului de magneziu. O doză optimă a acestui mineral poate induce o stare generală de calmare asupra minții și corpului, calmând și relaxând mușchii.
7. Aritmie cardiacă/ Hipertensiune arterială
Inima este mușchiul vital din organism care nu are nevoie de un control conștient al contracțiilor sale, dar care se bazează pe magneziu pentru contracții normale. Această legătură a magneziului cu buna funcționare a inimii este explicată de rolul său în reglarea concentrațiilor de calciu și potasiu în țesuturile musculare. Acest parteneriat cu calciul susține tensiunea arterială adecvată, prin urmare deficitul de magneziu poate determina și un deficit de calciu, provocând hiprtensiune arterială. Bătăile rapide sau lente ale inimii și modificările bruște ale ritmului cardiac fără un motiv aparent pot semnala o deficiență de magneziu.
8. Amorțeală și furnicături
Modificările activității nervoase pot cauza senzații de amorțeală sau furnicături la nivelul membrelor. Rolul magneziului în buna funcționare a sistemului nervos îl transformă într-un factor foarte important în procesul de prevenție a furnicăturilor și amorțelii mâinilor și picioarelor.
9. Tulburări de dispoziție
Așa cum am precizat deja, magneziul este implicat în menținerea echilibrului neurotransmițătorilor, substanțe chimice din creier responsabile de reglarea tiparelor de gândire și comportamentale, de la motivație, somn până la concentrare. În lipsa magneziului, nivelul GABA scade, prin urmare, vă puteți confrunta cu probleme ca ADD/ADHD, anxietate, iritabilitate și dezechilibre generale ale dispoziției.
10. Diabetul de tip II
În cazul persoanelor cu diabet, studiile au demonstrat că deficitul de magneziu este atât cauză, cât și efect. Studiile au demonstrat, de asemenea, că o dietă bogată în magneziu scade semnificativ riscul de a dezvolta diabet tip II, datorită capacității de metabolizare a zahărului.
11. Anxietate
Magneziul este un mineral vital pentru starea generală de spirit. Sistemul nervos central este afectat de deficiența de magneziu, având ca posibile efecte secundare iritabilitatea și nervozitatea.
12. Osteoporoza
Studiile în domeniul sănătății au demonstrat că o persoană sănătoasă are în corp, în mod normal, aproximativ 25 de grame de magneziu, din care aproximativ jumătate din această cantitate se regăsește la nivelul oaselor. De aceea, menținerea unui nivel optim de magneziu va reduce riscul apariției osteoporozei.
Surse de magneziu
Natura ne-a pus la dispoziție o mulțime de opțiuni alimentare care să asigure organismului magneziu. Regăsim acest mineral în banane, avocado, caju, migdale, semințe de dovleac, semințe de in, tărâțe de grâu, semințe de floarea-soarelui, fasole neagră, quinoa, spirulină, smochine, spanac, cartofi, ciocolată neagră și macrou. În ciuda acestei game largi de alimente care conțin magneziu, statisticile arată că destul de puțini oameni obțin din dietă aportul necesar al acestui mineral. Deși există o serie de semnale care ne atrag atenția asupra deficitului de magneziu, mulți oameni nu sunt conștienți de acest lucru și suferă de deficit de magneziu fără să știe.
Recomandările noastre
Substanțele chimice din alimentele noastre, dar și solurile epuizate și lipsite de minerale au determinat un procent tot mai redus al magneziului în toate alimentele care își extrag nutrienții din sol. Prin urmare, pentru un aport optim de magneziu, organismul trebuie susținut din exterior.
O sursă calitativă a acestui mineral este Marine Magnesium, supliment alimentar 100% natural, eficient în susținerea metabolismului energetic și a sistemului muscular. Magnesium Malate este un alt produs care poate fi eficient în susținerea funcției musculare, a sănătății cardiovasculare și producerea de energie. Malatul de magneziu se obține prin asocierea magneziului cu acidul malic, un acid natural regăsit în multe dintre fructele și legumele pe care le consumăm în mod curent. Un alt supliment este Magnesium Bisglycinate, o soluție pentru persoanele care își doresc mai multă relaxare, calm și un somn de calitate și care poate fi utilizat de cei care prezintă sensibilitate la oxidul sau citratul de magneziu. În forma de bisglicinat, magneziul este asociat cu glicina, un aminoacid neesențial, implicat în sinteza proteinelor și transmiterea semnalelor chimice în creier.
Magnesium Citrate este un alt produs cu magneziu, benefic în reducerea oboselii și extenuării, în menținerea echilibrului electrolitic, în funcționarea normală a sistemului muscular, nervos și osos. Citratul de magneziu este una dintre cele mai populare și mai bine asimilabile forme de magneziu din suplimentele alimentare. Un supliment de calitate este și PentaMag, produs cu o formulă avansată care conține 5 forme de magneziu și vitamina B6, benefic pentru energie și menținerea sănătății inimii.
Surse:
draxe.com/nutrition/magnesium-rich-foods
drjockers.com/10-signs-magnesium-deficiency
draxe.com/nutrition/9-signs-magnesium-deficiency
drjockers.com/best-magnesium-rich-foods
