Glutenul este o proteină complexă care se găsește în cereale cum sunt grâul, orzul, secara. Una din cele două părți ale moleculei de gluten, gliadina, este cea asociată cu cele mai multe probleme de sănătate. Factorii care au contribuit la o creștere ridicată a alergiilor la gluten:
- Epuizarea solului prin agricultură intensivă, cu chimicale (pesticide – xenoestrogeni, cicocel – hormon sintetic, iradierea, manipularea genetică).
- Consum preponderent de specii de grâu moderne, hibridizate, cu conținut ridicat de gluten.
- Procesarea: măcinarea la temperaturi ridicate, rafinarea și prepararea necorespunzătoare (de exemplu, extruziunea).
- Metode „moderne” și rapide de preparare pe bază de drojdie și făină albă.
Afecțiuni generate de consumul de gluten
Printre efectele nocive ale gliadinei se numără permeabilitatea intestinală („leaky gut”). Când joncțiunile membranei intestinului subțire se lărgesc, componente toxice pătrund în circulația sanguină, unde nu sunt recunoscute de către organism, iar sistemul imunitar reacționează, generând un atac împotriva celulelor sănătoase. Gliadina împreună cu alți compuși vor putea pătrunde în circulația sanguină, generând o multitudine de reacții negative.
De asemenea, când consumi gluten, acesta determină eliberarea chimicalei zonulină în intestinul subțire, care contribuie la supra-permeabilitate. În timp se va crea o inflamație cronică.
Când consumi gluten, organismul tău răspunde la iritarea constantă prin supraproducția de cortizol, hormonul de stres. Un exces de cortizol poate genera printre altele o creștere în greutate, insomnie și acnee.
Mimetismul molecular este un fenomen care determină reacții autoimune; proteina gliadină se suprapune din punct de vedere structural cu un număr de proteine umane. Dacă gliadina activează un răspuns imun, reacția limfocitelor T și B, a anticorpilor și altor mediatori inflamatori va fi redirecționată către un organ al corpului. În plus, mai sunt și alte proteine, cum ar fi cazeina din lactate, care are o structură moleculară similară cu a glutenului. Astfel, din cauza mimetismului molecular, când vei consuma lactate, corpul tău „va crede“ că mănânci pâine (gluten) și va genera o reacție imună.
Caracteristicile adictive ale grâului modern exprimate prin pofte incontrolabile, confuzie, anxietate, iritabilitate, lipsă de concentrare și comportamente obsesive sunt generate de substanțe cu efect narcotic, opioizi conținuți în grâu. Aceștia nu au legătură cu glutenul din grâu, ci cu exorfinele, o clasă specifică de peptide opioide, rezultate după digerarea grâului.
De asemenea, boala celiacă care a cunoscut o creștere de 400% în ultimii 50 de ani este puternic asociată cu gena Glia-alpha9, care nu se regăsea în grâul din 1950, dar care este prevalentă în grâul modern. Boala celiacă este destul de dificil de detectat și netratată poate genera malnutriție și complicații, cum sunt alte boli autoimune, osteoporoză, boli tiroidiene și cancer.
Cum ne vindecăm?
Desigur că glutenul nu ar trebui consumat ca o parte principală a alimentației, nici măcar dacă este vorba de cereale integrale sau bio sau corect preparate prin fermentare sau geminare. În final însă, depinde de individualitatea metabolică a fiecăruia dintre noi și cerințele noastre de ordin genetic și nutrițional, pentru a stabili cât de mult este un metabolism afectat de consumul de gluten și dacă trebuie eliminat din alimentație. Cu siguranță însă că persoanele care suferă de afecțiunile enumerate mai sus, și multe altele din sfera bolilor digestive, neurologice, inflamatorii și autoimune, vor beneficia de pe urma renunțării la gluten. Este de asemenea necesară o vindecare gastrointestinală mai cuprinzătoare, despre care am vorbit mai pe larg în alte înregistrări.
Cum afli dacă reacționezi negativ la gluten?
Se estimează că unul din 30 de oameni poate avea o sensibilitate sau alergie la gluten. Dacă suspectezi o problemă în acest sens, primul lucru pe care îl poți face este să elimini glutenul total pentru cel puțin o lună și apoi să îl reintroduci în alimentație. Dacă observi reacții negative după reintroducere, în special în sfera sistemului digestiv, dar și migrene, iritabilitate etc., atunci este posibil să ai confirmarea că glutenul este nociv pentru organismul tău. În plus, există teste clinice de laborator care pot confirma o reactivitate sau alergie.
O altă modalitate rapidă este și completarea unui chestionar care trece în revistă aproape toate simptomele posibile, care pot rezulta în urma consumului de gluten. Aici poți descărca un chestionar pentru determinarea sensibilității la gluten. Astfel poți afla dacă este necesar să renunți la gluten și ce legături ar putea exista între simptomele tale negative și consumul acestuia.
Sper că aceste informații ți-au adus claritatea de care aveai nevoie în legătură cu glutenul și consumul acestuia. Aștept comentariile tale pe pagină noastră de Facebook Hello Sănătate și pe canalul YouTube! Sănătate și pe curând!
