Cui datorăm înghețata?
Există referințe biblice despre regele Solomon care adora băuturile răcite cu gheață, Alexandru cel Mare obișnuia să amestece zăpada cu nectar și miere, iar Nero trimitea servitorii în vârful muntelui după gheață, pe care apoi o consuma cu fructe și vin. Totuși, se pare că inventatorii înghețatei ar fi chinezii. Ei au descoperit că orezul cu lapte îmbrăcat într-un strat compact de zăpadă devenea delicios.
Marco Polo a fost cel care a adus în Italia o nouă rețetă din China, un amestec cremos de zăpadă și lapte de iac. În 1533, Caterina de Medici din Florența s-a căsătorit cu regele Henric al II-lea și a adus în Franța rețeta de lapte înghețat. Carol I al Angliei iubea atât de mult înghețata, încât se spune că a plătit bucătarul să nu dezvăluie secretul preparării, deoarece considera că doar elitele meritau să savureze acest desert.
În secolul al XVII-lea, sicilianul Procopio a inventat o nouă rețetă cu lapte, frișcă, unt și ouă, iar în anul 1686 a deschis Café Procope, prima cafenea din Paris, care a devenit un loc frecventat de intelectuali, între care Voltaire, Rousseau, Diderot și Verlaine. În 1744, înghețata a ajuns și pe „tărâmul făgăduinței”. Președinții George Washington și Thomas Jefferson sunt cunoscuți ca mari amatori de înghețată. Ambii au construit ghețării special pentru a o prepara și depozita, iar despre George Washington se spune că, în vara anului 1790, ar fi cheltuit 200 de dolari (echivalentul a 5000 de dolari astăzi) doar pe înghețată. În anii 1930, înghețata a devenit un simbol al Americii, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial era servită în mod frecvent soldaților pentru a le ridica moralul.
În România, cea mai veche rețetă de înghețată datează din anul 1841 și a fost publicată în cartea de bucate „200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești”, scrisă de Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi. În 1863, frații Capșa au început să aducă de la Paris forme speciale de înghețată după ce au luat rețeta de la un italian pe nume Giovanni, maestru în pregătirea acestui desert. În scurt timp, înghețata la cornet a devenit principala atracție a localului situat peste drum de Cercul Militar Național.
Înghețata astăzi – un cocktail de aditivi, coloranți și îndulcitori sintetici
Iubitorii înghețatei se pot considera răsfățați. Artizanii au inventat nenumărate rețete ale acestui dulce înghețat. Au apărut arome inedite, cu aloe vera, șampanie, bere, ulei de măsline sau chiar ardei iute. Din păcate, însă, înghețata industrială de astăzi este doar o combinație de uleiuri vegetale exotice, zer praf, amidon, zahăr adăugat și multe chimicale. Produsul din comerț nu mai are nicio legătură cu înghețata de odinioară, preparată din lapte, ouă, vanilie, un strop de zahăr și fructe de sezon sau cacao de calitate. Produsul industrial de astăzi este dezechilibrat din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de acizi grași saturați și zahăr adăugat și nu ar trebui consumat de copii și de persoanele cu boli cardiovasculare, metabolice și diabet. Autoritățile au declarat că și adulții trebuie să îl consume ocazional, în cantități mici, de 40-60 de grame, întrucât constituie unul dintre produsele cu cei mai mulți aditivi de pe piață.
Între aceștia, întâlnim colorantul galben FCF (E110), care poate produce astm, disfuncții ale percepției gustului, distrugeri cromozomiale, spasme vasculare, blocarea enzimelor digestive și tumori renale.
Colorantul verde S (E142) este interzis în Canada, SUA, Japonia, Suedia, Finlanda și Norvegia. Nu este recomandat în alimentația copiilor, deoarece poate produce urticarie, insomnii, hiperactivitate și astm.
Albastru patent, derivat din gudron de cărbune, este utilizat și în producția de înghețată, dar și la vopseaua de păr și alte produse cosmetice și a fost suspectat de multe reacții alergice.
Negru briliant este întâlnit și în unele sortimente de înghețată. Acest colorant eliberează histamină și poate agrava simptomele astmului.
Azorubina este folosită frecvent la producția înghețatei. Este un colorant utilizat și în industria textilă și a fost interzis în Norvegia, Suedia, Austria și SUA.
Polisorbatul 80 este un detergent neionic și emulsificator derivat din sorbitol polioxilat și acid oleic. Este utilizat adesea la înghețată pentru că păstrează aerul în amestec, îi conferă o textură mai fermă și o ajută să-și păstreze forma pe măsură ce se topește.
Nitratul de potasiu este folosit și la înghețată, dar și ca fertilizator, în carburanți și la fumigene. Este și componenta principală (în procent de 98%) a substanțelor chimice pentru înlăturarea buturugilor, accelerându-le descompunerea naturală.
Înghețata industrială conține și poliricinoleat de poliglicerol (E476), gumă de guar (E412) și caragenan (E407). Pe lângă efectele consumului în cantități mari și pe termen lung (intoleranțe, alergii, disconfort gastrointestinal, crampe, greață, diaree, inflamații, ulcer, boli renale, cardiovasculare, cancer de colon), aditivii alimentari vin la pachet cu contaminanți ce rezultă din procesul chimic de fabricație, cum ar fi metale grele, micotoxine și chiar dioxine. Înghețatele dietetice conțin sucraloză (E955), un îndulcitor artificial care scade numărul de bacterii benefice din sistemul digestiv și care, culmea ironiei, în timp contribuie la creșterea în greutate.
De ce să ne asumăm riscuri inutile? Există variante sănătoase!
Din când în când ne putem delecta cu o porție de înghețată în unele restaurante sau gelaterii artizanale, unde încă mai există respect pentru alimente și pentru oameni. Totuși, de cele mai multe ori, apelăm la produsul accesibil din comerț din comoditate sau din lipsă de timp. Cumpărăm mai multe cutii și le consumăm rapid. Nu e de mirare că ajungem să ne îngrășăm și să avem probleme de sănătate.
Și totuși, nu e greu, nu e scump și nu durează mult să pregătim chiar noi o înghețată delicioasă. Avem la îndemână mulți îndulcitori naturali și ingrediente de calitate pentru a crea nenumărate variante sănătoase ale acestui dulce preferat de toți.
Dacă nu avem timp să pregătim baza (crème anglaise), la care să adăugăm smântână de frișcă și semințe de vanilie, cacao, cafea, fructe, nuci sau alte arome, putem să apelăm la variante mai simple, mai rapide, fără preparare termică, dar la fel de gustoase.
Ce spuneți de o înghețată răcoritoare din cireșe congelate și pasate cu iaurt grecesc, vanilie și miere? Poate sunteți amatori de mango, care se combină perfect cu laptele de cocos și cu un praf de cardamom. Sau poate vreți să încercați ceva mai sofisticat, cum ar fi un deliciu verde viu și vegan din nuci caju hidratate, banane congelate, sirop de arțar, suc de limetă, lapte de cocos sau de migdale, pudră de ceai verde matcha și fistic. Dacă vă place ciocolata (oare cui nu-i place?), pasați banane congelate, avocado și sirop de arțar și adăugați la crema obținută fie cacao, unt de arahide și alune crude, fie esență de mentă, suc de limetă și fulgi de ciocolată amăruie.
Rețetele de sorbet nu conțin lactate și sunt și mai ușoare: fructe congelate cu suc de lămâie și îndulcitori naturali. Pepene roșu cu căpșuni sau zmeură cu lămâie și miere, portocale cu nectar de agave sau grepfrut roz cu suc de merișoare și tarhon sunt combinații reușite, cu puține calorii, perfecte pentru zilele călduroase de vară. Pentru un desert ușor, la ocazii speciale, sorbetul din zmeură cu vin roșu și sirop de malț din orez este ideal după o masă cu carne roșie, iar cel de piersici coapte cu vin alb și cimbru, după o masă cu carne albă.
Sunt doar câteva idei care se pot adapta în funcție de preferințe. Trebuie să țineți cont de unele mici secrete: congelați fructele preferate din timp, amestecați compoziția la fiecare jumătate de oră dacă se formează „ace” sau folosiți un aparat pentru înghețată și investiți într-un blender de calitate.
Cireașa de pe tort
Am păstrat ce e mai bun la sfârșit. O înghețată specială, parfumată și răcoritoare, pentru frumusețe din interior, care conține cele mai bune ingrediente naturale pentru îngrijirea pielii și care nu ne pune silueta în pericol.
Colagenul menține suplețea și elasticitatea pielii, îmbunătățește aspectul părului, susține sănătatea oaselor și articulațiilor, ajută la ameliorarea sindromului intestinului permeabil, crește metabolismul, întărește unghiile, ajută la detoxifiere și reduce celulita și vergeturile.
Pe lângă colagen, beneficiem și de alte ingrediente renumite din nutricosmeticele de lux: acid hialuronic pentru hidratare, ceramide pentru tinerețe, resveratrol pentru longevitate, super Vitamina E naturală pentru încetinirea procesului îmbătrânirii, astaxantină pentru protecție solară din interior, coenzima Q10 – elixirul tinereții fără bătrânețe, vitamina C pentru piele, păr și unghii frumoase și sănătoase, MSM – mineralul frumuseții, inulină și FOS – fibre prebiotice utile în curele de slăbire și extract de stevia rebaudiana – îndulcitor natural. În două cuvinte, Beauty Help!
Ni se spune tot timpul că nu putem să mâncăm un desert delicios și să avem și o siluetă armonioasă și o piele curată și luminoasă. Cu Beauty Help se poate, în doi pași simpli. Pentru o porție, amestecați o măsură de Beauty Help cu baza preferată de înghețată de vanilie sau de sorbet sau cu un pahar de iaurt grecesc dens și cremos și cu o linguriță de smântână de cocos și puneți la congelator. La cea de căpșuni puteți să adăugați fructe de pădure, iar la cea de ciocolată, cacao și câțiva fulgi de ciocolată amăruie. După câteva ore, vă veți bucura de o înghețată cremoasă de căpșuni sau de ciocolată și veți lua în același timp și doza zilnică de ingrediente cheie pentru frumusețe și tinerețe. Ce aromă vă tentează mai mult?
Surse:
www.thekitchn.com/the-history-of-10856
www.stanpacnet.com/who-invented-ice-cream/
www.prevention.com/food-nutrition/g20467319/healthy-blender-ice-cream-recipes/
www.bostonmagazine.com/health/2015/07/02/sorbet-recipes/
draxe.com/what-is-collagen/
www.amymyersmd.com/2018/07/5-perfect-summer-collagen-recipes/
