Câți dintre noi nu experimentăm măcar o dată în viață dureri inexplicabile într-o anumită zonă a corpului? Gâtul, umerii, brațele și mai ales spatele sunt cel mai frecvent implicate în aceste probleme. Puțini însă se gândesc că acestea pot fi semnale de alarmă ale unor probleme ce nu țin neapărat de aparatul locomotor, ci de starea psiho-emoțională. Corpul nostru ne transmite zilnic semnale atunci când buna lui funcţionare este în pericol, însă puţini dintre noi le dăm atenţie. Ba chiar uneori credem că unele dureri sunt normale sau ne mulțumim a spune în sinea noastră „sunt de la oboseală, o să-mi treacă”. Ei bine, nu e chiar așa! S-ar putea să nu treacă și, mai mult, să se intensifice și să vină la pachet cu probleme pe care nu le mai putem controla.
„Energiile negative produc stări chimice în corp”
Despre limbajul corpului și descifrarea semnalelor trimise de anumite probleme la nivelul zonelor corporale vorbește psihologul Laura Maria Cojocaru, fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă. În opinia sa, fiecare semnal trimis de părţi ale corpului nostru este extrem de important, iar corpul nu transmite doar semnale ale neplăcerilor fizice, dar şi anumite stări sufleteşti negative sau sentimente referitoare la oameni sau situaţii. „De multe ori, stările noastre sufleteşti dezechilibrate pot provoca, în timp, boli psihosomatice. Adică energiile negative produc stări chimice în corp, pe care le vom resimţi la un moment dat şi ca neplăceri fizice. Fiecare parte a corpului – precum gâtul, umerii, braţele, coatele, mâinile, degetele sau spatele (care sunt centre importante ale sistemului nervos) – transmite un semnal specific, deoarece este arondat unor stimuli psihologici”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.
7 părți ale corpului care ne trimit semnale de alarmă
1. Gâtul
Din punct de vedere al psihologului, problemele fiziologice apărute în zona gâtului se constituie într-o metaforă care ne atrage atenția asupra flexibilității de a vedea situațiile, persoanele, soluțiile posibile din mai multe perspective. Această capacitate ne ajută să înțelegem care este abordarea cea mai potrivită, atât situației, cât și personalității noastre. Dacă rămânem „fixaţi” asupra unei singure perspective, asupra unui singur punct de vedere, atunci gâtul nostru are de suferit, manifestând dureri, „înțepeniri”.
„Manifestările fiziologice interioare de la nivelul gâtului au legătură cu limbajul verbal și nonverbal, cu capacitatea noastră de a spune ce ne doare, de a refuza, de a riposta atunci când suntem abuzați, cu capacitatea de a ne exprima nevoile, de a cere, cu capacitatea de a ne exprima verbal emoțiile și cu creativitatea de a găsi cea mai utilă modalitate de comunicare. Noi comunicăm atunci când rostim cuvinte, dar și când tăcem, deci nu se pune problema existenței unei stopări a comunicării, ci este vorba despre a menține un echilibru între comunicarea verbală și cea nonverbală (prin care transmitem oricum o parte mult mai mare din mesaj). Dacă în zona capului iau naștere credințele noastre despre sine, despre viață, se conturează visurile noastre, sunt analizate și puse în aplicare deciziile și pașii necesari obiectivelor noastre, gâtul este expresia capacității și deschiderii noastre mentale către a explora mai multe aspecte ale obiectivului nostru, de a comunica cu cei din jur, în vederea înțelegerii tuturor factorilor, de a cere ajutorul atunci când este necesar”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
2. Umerii
„Umerii sunt în strânsă legătură cu capacitatea noastră de a purta responsabilitatea dezvoltării și atingerii obiectivelor de viață. Atunci când umerii sunt afectați în vreun fel sau au o postură «căzută» arată că ne simțim împovărați de responsabilități, că avem tendința să preluăm și din responsabilitățile altora sau că, pur și simplu, ne încărcăm singuri cu prea multe sarcini de făcut”, afirmă specialistul.
3. Brațele
„Braţele au legătură cu capacitatea noastră interioară de a primi sau a îmbrățisa oamenii și situațiile, provocările, schimbările, în sensul de acceptare prin și cu iubire. Totodată brațele simbolizează metaforic «aripile» noastre, adică ne arată câtă dorință de «zbor», respectiv de creștere, de evoluție personală, învățare și schimbare avem, câtă forță, echilibru și libertate interioare simțim și ne acordăm pentru a înainta în viață”, este de părere psihologul Laura Maria Cojocaru.
4. Coatele
„Coatele reprezintă o parte fiziologică care flexibilizează brațul, deci arată şi flexibilitatea noastră interioară de a schimba în viață, atunci când este necesar, direcțiile, credințele, comportamentele, resursele interioare și exterioare pe care le folosim”, crede psihologul.
5. Mâinile
„Mâinile vorbesc despre sentimentul nostru de utilitate legat de o situație sau o persoană. Un sentiment de neputință legat de capacitatea de a duce la bun sfârsit ceva anume, de a ajuta, de a susține ceva sau pe cineva, se reflectă în zona mâinilor, prin dureri, tremurat, moleșeală – «scăpăm lucrurile din mâini» și la propriu și la figurat – sau alte aspecte chiar mai grave”, spune psihologul Laura Maria Cojocaru.
6. Degetele
„Degetele ne amintesc de micile detalii cotidiene pe care avem tendința să le trecem cu vederea concentrându-ne pe lucrurile mari. Doar că lucrurile mari sunt mai rare și viața este alcătuită din miliarde de momente mici care înseamnă fundația pe care se construiesc cele mari, de aceea este bine să ținem cont de «lucrurile mărunte» și să ne bucurăm de ele”, explică specialistul.
7. Spatele
În opinia psihologului, spatele este în legătură cu trecutul, cu a „căra în spate” greutățile vieții (reale sau interpretate ca fiind greutăți), cu sentimentul de a fi „atacați pe la spate” și cu nevoile noastre de susținere emoțională și de securitate. „Neplăceri în partea de sus a spatelui ne indică existența unor așteptări exagerate ca alte persoane să ne susțină din punct de vedere afectiv și acumularea unor stări de furie reprimată atunci când aceste așteptări nu ne sunt împlinite. Zona lombară ne vorbește despre refuzul de a ne detașa emoțional sau faptic de trecut. Partea de jos a spatelui ne arată o frică prezentă sau de viitor legată de insecuritatea financiară și, în general, de tot ce ține de latura materială a vieții”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.
