„Stați liniștiți în bănci!”, „Nu aveți voie să ieșiți din bancă!”, „Doar 5 minute pauză și apoi vă întoarceți repede la băncile voastre!”. Cam asta aud, zi de zi, cei mai mulți dintre școlari. Din fericire, nu mai există, sau cel puțin sperăm să nu mai existe, regula „Stați în bănci, cu mâinile la spate!”. Oricum, cea mai mare parte din timpul petrecut la școală prespune stat în bancă. Într-adevăr, este nevoie de disciplină într-o clasă cu peste 20 de copii. Dar până unde pot merge restricțiile? Nu cumva libertatea de mișcare în clasă îi ajută pe copii să se simtă mai bine la școală și, de ce nu, să învețe mai bine? Subiectul stârnește dezbateri aprinse în Statele Unite și se bucură de atenție deosebită din partea presei. Recent, New York Times a publicat un articol în care un număr mare de experți în educație susțin că sistemul tradițional de învățământ este prea restrictiv, iar copiii ar trebui să se miște inclusiv (sau mai ales!) atunci când învață.
„Copiii nu sunt făcuți să stea o zi întreagă pe scaun”
Știm cu toții cât de importantă este mișcarea pentru sănătatea creierului. Exercițiul fizic acționează ca un impuls puternic al memoriei. Un studiu publicat anul trecut în Pediatrics a constatat că permiterea mișcării în timpul lecțiilor i-a ajutat pe elevii din clasele primare să lucreze mai bine la matematică și limba engleză. Experimentul s-a derulat pe parcursul a 2 ani, timp în care elevii au fost împărțiți în două grupuri. Cei care au avut voie să se miște în clasă erau, în medie, cu 4 luni mai avansați în procesul de învățare decât cei care și-au petrecut majoritatea timpului stând în bănci.
„Copiii nu sunt făcuți să stea o zi întreagă pe scaun și să preia informații”, a declarat Steve Boyle, co-fondator a Asociației Naționale de Alfabetizare Fizică din SUA. Organizația a dezvoltat o colecție de videoclipuri, numite „BrainEnergizers”, cu activități fizice scurte și rapide, pe care copiii le pot face în timpul orelor, pentru „respirație, relaxare, reîncărcare și reorientare”. Potrivit The Times, videoclipurile au fost utilizate în săli de clasă din 15 state americane și în cluburi de copii peste tot în lume (Canada, Irlanda, Australia, Mexic).
Mișcarea trezește creierul
„Activitatea fizică ajută creierul în multe feluri”, a declarat James F. Sallis, profesor de sănătate publică la Universitatea din California, autorul unor cercetări privind asocierea între pauzele de mișcare și comportamentul în clasă. Mișcarea stimulează mai multe vase de sânge din creier, ceea ce ajută la funcționarea celulelor cerebrale. De aceea, copiii activi au rezultate mai bune la teste și acordă mai multă atenție școlii.
La rândul său, John Ratey, profesor asociat de psihiatrie la Harvard, afirmă că: „Mișcarea activează toate celulele creierului pe care copiii le folosesc pentru a învăța, trezesc creierul. În plus, îi face pe copii să vină cu plăcere la școală, este distractiv să faci diverse activități”.
„Suntem împotriva naturii umane cerându-le să stea liniștiți tot timpul”
Pe măsură ce se înmulțesc dovezile că pauzele scurte de mișcare îi ajută pe copii să învețe și să fie mai atenți la ore, tot mai multe școli americane adoptă programe menite să promoveze mișcarea.
„Trebuie să recunoaștem că mișcarea este o nevoie fundamentală a copiilor”, a declarat Brian Gatens, directorul școlilor Emerson, New Jersey. „În școli, uneori suntem împotriva naturii umane cerându-le copiilor să stea liniștiți și să se liniștească tot timpul.”
„Suntem prinși într-o capcană: atunci când copiii se află în băncile lor cu capul în jos, sunt tăcuți și scriu, credem că învață”, a adăugat Gatens. „Dar ceea ce am descoperit este că timpul alocat activităților fizice utilizate pentru energizarea creierului îmbunătățește momentele de învățare, devin mai productive.”
Un raport din 2013 al Institutului de Medicină din SUA a concluzionat că acei copii care sunt mai activi „manifestă o atenție sporită, au o viteză de procesare a informațiilor rapidă și au performanțe mai bune la testele academice decât copiii mai puțin activi”.
„Generația digitală se așteaptă la divertisment”
„Dacă investim 3-5 minute din oră pentru a face mișcare sau dacă îi lăsăm pe copii să se miște în sala de clasă, vom optimiza, de fapt, următoarele 45 de minute dedicate învățării. Această investiție minimă de timp aduce un randament foarte mare pentru profesori”, apreciază Scott McQuigg, fondator al programului GoNoodle, implementat în peste 60.000 de școli din SUA ca parte din programul „Let’s Move” inițiat de Michelle Obama.
Videoclipurile GoNoodle sunt concepute ca pauze de distracție și relaxare pentru creier. Copiii de acum fac parte din generația digitală, iar ca să fie atrași spre mișcare au nevoie de divertisment, precizează McQuigg. Spre exemplu, activitățile propuse copiilor în clasă constau în mișcări de dans sau curse de obstacole imaginare în jurul băncilor.
Oana Mosoiu, expert în educație: „Toate orele ar trebui să aibă elemente de mișcare”
Ce se întâmplă în școlile românești? Este respectată nevoia copiilor de mișcare? Cum ar putea dascălii să integreze mișcarea în cadrul lecțiilor. Ne răspunde Oana Mosoiu (foto), lector doctor în Științele Educației la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, formator Școala Familiei: „Școala ar trebui să ofere mai multe oportunități de mișcare copiilor, și nu doar în cadrul unor ore dedicate dezvoltării fizice, ceea ce constituie o țintă, un obiectiv educațional în sine și se realizează prin orele de educație fizică și la disciplina Muzică și mișcare în învățământul primar. Oportunități de mișcare înseamnă ca orele – toate orele ¬– să conțină elemente kinestezice: elevii să-și schimbe locurile, să aibe sarcini de lucru ce implică lucrul cu mâinile, cu corpul, întrucât mișcarea, kinestezia, alături de celelalte simțuri, sunt modalități senzoriale care ajută creierul să învețe. Prin simțuri se transmit informații la creier, iar acesta este stimulat să le proceseze, prin urmare un număr mai mare de simțuri implicate în sarcinile de lucru ajută foarte mult învățării cognitive, susținute de stări emoționale și fizice pozitive – corpul este în mișcare, simțurile transmit date, creierul, care se plictisește la fiecare 10 minute și are nevoie de stimul nou, se va simți stimulat și va avea activitate cerebrală, generând sinapse, conexiuni… așadar învățare”.
Cum se poate realiza acest lucru? „Implicând elevii în activități de grup, derulând mici activități fizice la început de oră (exerciții de energizare) și la mijlocul ei (schimbarea poziției în bancă, orientarea spre un alt punct al clasei, centrarea spre un coleg sau o echipă), valorificând curtea școlii sau spațiile verzi pentru a derula anumite ore în afara clasei (într-un foișor, la umbră, în grădina școlii, pe un spațiu verde), ieșind uneori în alte instituții educaționale ¬– de exemplu, o zi la un muzeu, desfășurând acolo toate orele dintr-o zi: Limba română, Științe, Matematică, Arte, corelând sarcinile de învățare la contextul respectiv”, sugerează expertul în educație Oana Mosoiu.
Surse:
- nymag.com/scienceofus/2017/03/kids-learn-better-when-they-can-move-around-class.html
- nytimes.com/2017/03/21/well/family/why-kids-shouldnt-sit-still-in-class.html?_r=0
- naplusa.org/physical-literacy/brainergizers/
