Încă de la primul scâncet al bebelușului proaspăt venit pe lume, în corpul și în sufletul mamei, se adună stropi de magie. Organismul ei, perfect pregătit și proiectat pentru a-i oferi copilului tot ceea ce are nevoie pentru a crește și a se dezvolta sănătos și frumos, reacționează imediat. Firesc. Și fără prea mult efort. Așa trebuie să fie și alăptatul. Fără urmă de teamă. De angoasă sau de durere. Este suficient ca bebelușul să fie pus pe pieptul mamei și singur va găsi calea ce-i va oferi armura de care are nevoie. Sânul. Laptele matern. Scutul de apărare, ce nu poate fi doborât de nimeni și de nimic. ”Laptele mamei este cel mai bun. Suntem singura specie care apelează la laptele altei specii. La laptele de vacă. Nimeni altcineva de pe această planetă nu o face. Laptele mamei, pentru copilul ei, este cu adevărat miraculos. Și perfect adaptat fiecărui bebeluș în parte. Nu există o formulă unică. El se schimbă în funcție de momentul alăptării, de ceea ce consumă mama. Calitatea și gustul lui se modifică și dacă copilul este născut prematur. Corpul mamei se adaptează în funcție de toate aceste lucruri, iar laptele secretat are această capacitate uimitoare de a se mula pe cerințele copilului”, explică medicul pediatru Ilinca Tranulis.
Mama poate mânca orice, dacă organismul ei tolerează toate alimentele!
De-a lungul timpului, în cadrul Centrului de alăptare, locul în care dr. Tranulis își desfășoară activitatea, au poposit multe mămici stresate și îngrijorate că nu ar mai avea lapte sau că ceea ce sânii lor produc nu ar fi de calitate. Ori că dieta lor trebuie modificată pentru a nu face rău bebelușului. ”Laptele se face din sânge, nicidecum din stomac. Iar dacă copilul a fost obișnuit, încă din perioada intrauterină cu toate alimentele, inclusiv usturoi, lactate, el este familiar cu aceste gusturi. Nu-i fac rău. Iar mamele nu trebuie să renunțe la nici un aliment, dacă stomacul lor le tolerează foarte bine. Pot bea cafea, pot mânca varză, fasole și alte alimente considerate interzise, pentru că ar produce bureri de burtă copilului. Dacă analizele nu atestă anumite probleme, mama poate poate mânca orice. Este indicat, într-adevăr, să aibă un regim de viață sănătos, cu alimente bogate în nutrieți, fără să facă abuz, totul cu moderație. Resursele mamei se pot diminua la un moment dat, dar calitatea laptelui tot va fi cea mai bună, cu mult peste orice alt tip de lapte din comerț”, ne asigură medicul.
Colostrul poate împiedica instalarea alergiilor la copil
Nici cele câteva picături de lapte, așa-numitul colostru, ce apare la naștere, nu trebuie să aducă îngrijorări mamei. Ba că ar avea culoarea ciudată, mai gălbuie, ba că ar fi prea puțin și nu ar sătura copilul ori că nu este lapte adevărat, toate nu sunt decât niște idei ce trebuie eliminate din mintea viitoarelor mămici. Importanța colostrului este covârșitoare. ”Dacă colostrul este băut înainte de a consuma orice formulă de lapte praf, prin imunoglobulina (Ig) A, pe care o conține, scade riscul copilului de a face alergii. Mai ales în cazul copiilor născuți prin cezariană, care nu au beneficiat de bacteriile bune din vaginul mamei, cele care asigură un microbiom intestinal extraordinar. Picătură cu picătură și stomăcelul unui bebeluș, foarte mic la început, în care încap doar 5-7 ml, este umplut. ”Bebelușul a învățat încă din burtică să înghită, dar nu știe cum să respire în timp ce mănâncă și cum să gestioneze un flux mare de lapte. De aceea, pentru început, este foarte bine că laptele vine în cantități mici. S-ar îneca. Nu trebuie să punem copilul la sân din 3 în 3 ore, nu trebuie să ne uităm la ceas pentru a vedea cât a supt. El știe cel mai bine. Iar alăptatul trebuie făcut la cerere”.
Cum procedăm pentru a nu cădea în „păcatul” de a da laptele matern pe cel praf
Doctorița Ilinca Tranulis amintește și de importanța modului în care copilul este așezat la sân. O poziție corectă, în care bebelușul să prindă cât mai mult din sân, asigură succesul unei alăptări fără durere și care să aducă celui mic singura hrană de care are nevoie, cel puțin până la 6 luni, când alăptatul trebuie să fie exclusiv. Una dintre greșelile des întâlnite și care nu fac decât să încetinească secreția de lapte matern este introducerea biberonului cu lapte praf. ”Imediat ce mamele întâmpină greutăți, trimit tăticii la farmacie pentru a cumpăra lapte praf. Fie se plâng că cel mic nu reușește să tragă cât mai mult lapte și că sânul se întărește și devine dureros, fie că nu ia în greutate așa cum ar trebui, ori că după câteva secunde bebelușul adoarme la sân și, cred ele, a rămas nemâncat”. O atitudine complet păguboasă, în viziunea specialistului în alăptare. Înainte de a ne arunca în brațele laptelui din comerț, trebuie corectat modul în care suge copilul, poziția lui la sân. Odată introdus biberonul, copilul nu se va mai mulțumi să tragă din sân, care poate nu are o frecvență constantă de curgere, precum cea oferită de biberon. Consecința: refuză sânul și acceptă biberonul. Mama, fericită că cel mic mănâncă după placul ei, repede și mult, pregătește la masa următoare al doilea biberon. În acest fel, nu face decât să transmită laptelui matern că nu mai are nimeni nevoie de el, iar cantitatea lui începe treptat-treptat să scadă. ”Există situații excepționale, de icter prelungit, de copil născut prematur, somnolent, când laptele praf este cu adevărat salvator. Chiar și așa, niciodată nu trebuie oprită încercarea mamelor de a-și pune copiii la sân. Iar laptele trebuie dat cu seringa, pentru a evita atașarea de tetină, indiferent dacă este muls de la mamă sau formulă de lapte praf”. Să nu uităm niciodată, ne spune doamna doctor: sunt cazuri în care laptele vine mai greu, dar sigur apare! Chiar dacă dor sânii, de parcă ar plesni, nu trebuie să renunțăm. Compresele calde și mulsul câtorva picături, cât să scadă tensiunea, sunt extrem de importante și pot face minuni. Copilul, treptat-treptat, poate fi pus la sân. Cu cât este pus mai des, cu atât fluxul laptelui se normalizează, nu mai apare tensiune la nivelul sânilor, iar copilul poate să apuce sânul și să se bucure de cea mai hrănitoare masă pe care o poate avea.
Ce provoacă apariția colicilor?
Bucuria alăptatului poate fi distrusă însă și de durerile de burtă ale copiilor. Colicii nu apar însă din cauza suprapunerii de lapte digerat peste cel nedigerat, după cum mulți am putea crede. Ci mai cu seamă din cauza cantității de aer înghițită de bebeluș. Poziția incorectă pe care o are copilul la supt, de exemplu, este cauza cel mai des întâlnită, iar ea trebuie corectată imediat, ne explică doctorița. Ori pentru că mama, în loc să lase copilul să golească tot sânul, îl mută după 10 minute la celălalt sân, unde dă tot peste acel lapte mai apos, care doar îi ostoiește setea, nu și foamea. Laptele hrănitor, mai gras, l-ar întâlni după ce trece de cel apos, de aceea este bine ca sânul să fie golit și apoi să se treacă la celălalt. Exercițiile cu piciorușele, masajul pe abdomen reprezintă metode care pot să calmeze durerile de burtă și să linistească bebelușul. Odată reparate toate aceste lucruri, calmul și liniștea orelor de mese se vor instala. ”Copilul știe cel mai bine ce are de făcut. Dacă el vrea să sugă dintr-un singur sân, îl lăsăm să facă așa. La masa următoare îi putem oferi celălalt sân. Dacă vrea să sugă la aceeași masă din ambii sâni este perfect. Noi trebuie doar să-i dăm alternativele și să-l lăsăm pe el să aleagă!”
Înțărcarea trebuie hotărâtă de copil
Chiar și când mama este răcită, nu există nici cea mai mică interdicție de alăptare. Dimpotrivă. Anticorpii din lapte sunt taman buni pentru a-l ajuta pe bebeluș să lupte și el cu virusul pe care deja îl are în organism de la mamă. Despărțirea copilului de mamă poate fi ca un taifun pentru un copil, indiferent de vârsta pe care o are. Este o lecție pe care trebuie să o învățăm, la fel de mult precum trebuie să punem preț pe nevoia uriașă pe care copiii o au de a ne ști și mai ales de a ne simți aproape. Mereu. Nu există un timp limită de alăptare, ne spune specialistul. Primele 6 luni, copilul trebuie exclusiv alăptat. Laptele matern ține loc de apă, de mâncare, poate fi și somnifer, antialgic. Sânul secretă endorfine, care calmează orice urmă de durere, supărare sau neliniște a bebelușului. ”Un an de alăptare este de bază. Diversificarea începe de la 6 luni, dar hrana principală a copilului până la această vârstă, tot laptele rămâne. El îi asigură bebelușului tot ce are nevoie, îl face mare și sănătos. Și asta poate continua chiar până la 8-9 luni. Copilul să refuze hrana solidă și să se axeze tot pe lapte. Nu-i nimic. În cel mai rău caz pot apărea deficite de fier, dar care pot fi corectate. Hrana solidă, în această perioadă, îl învață cum trebuie mestecat, îi prezintă gusturi noi, stomacul învață să digere diferitele alimente oferite. Abia după un an, rolul nutritiv al laptelui matern scade. Însă nu de tot. Pe lângă sănătate fizică, el oferă o protecție afectivă, ce nu poate fi înlocuită cu nimic altceva. ”Rolul psihologic al alăptatului este major. Un coleg drag mie, de peste hotare, spunea că înțărcarea trebuie făcută atunci când copilul poate spune, cu propriul glas, că nu mai vrea lapte de la mamă. Așadar, înțărcarea trebuie să fie alegerea lui. Dacă totuși, epuizarea mamei sau alte probleme grave fac ca alăptatul să fie întrerupt, e bine să fie făcut cu blândețe, cu respect față de copil. Nu dispărem pentru câteva zile din viața lui, ci dimpotrivă, îl ținem în brațe, îi ștergem lacrimile de pe obraz, îi arătăm că îi înțelegem supărarea și îi explicăm, în cuvinte simple, pe care să le înțeleagă, motivele pentru care nu mai poate primi lapte de la sân”.
Corpul mamei spune și el beneficiile alăptatului
Alăptatul nu este minunat numai pentru bebeluș, ci aduce bucurie și în corpul mamei. Slăbește mult mai repede, uterul se retrage foarte frumos, riscul de depresie postnatală este alungat, iar cel de a face cancer ovarian, de sân sau osteoporoză scade considerabil. ”Există și mitul conform căruia, dacă alăptezi, rămâi fără calciu. Greșit. Rămâi fără acest mineral extrem de important, dacă nu mănânci adecvat, produse care să conțină calciu, nu pentru că alăptezi”, spune medicul. Iar peste toate acestea, este mult mai comod să alăptezi, decât să stai în miez de noapte să pregătești biberoane, să sterilizezi. Ba mai mult, poți oricând ieși în orș și poți alăpta oriunde. Fără jenă. Fără teamă. Fără a te simți în nici un fel ciudat. ”Este un lucru atât de firesc și așa trebuie privit de toată lumea. În felul acesta, putem crea normalitatea de care avem nevoie”, spune cu convingere doctorița Tranulis.
Odată cu venirea pe lume a unui copil, multe probleme pot apărea. Alăptatul însă nu trebuie să facă parte de pe lista de îngrijorări. Pe lângă sprijinul pe care trebuie să-l primească, clipă de clipă, de la tată, pentru orice dificultate întâlnită, mamele pot apela la un specialist, la un consilier menit să facă din alăptat un lucru firesc. Natural. Sursă de bucurie, de încredere că ceea ce fac pentru copilul lor este cu adevărat unic. Să le sporească convingerea că nimeni, vreodată, de pe acest pământ nu poate face acest lucru în locul lor. Iar că legătura care se creează între ele și bebeluș este, pe veci, indestructibilă!
