Sindromul GAPS: Legătura dintre intestin și problemele psihologice

Simona Dragomir: Bun găsit, dragii mei! Suntem la Ziarul de Sănătate și astăzi, împreună cu domnul profesor Gheorghe Mencinicopschi, invitatul nostru special, vom discuta despre legătura dintre sistemul digestiv și problemele psihologice ce pot apărea. Bine ați revenit, domnule profesor! Mă bucur să vă revăd!

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Cu mult drag!

Simona Dragomir: Vreau să prezentăm cartea „Sindromul GAPS. Sistemul digestiv și problemele psihologice” – tratament natural pentru diverse afecțiuni: autism, dislexie, ADHD, depresie, schizofrenie, carte scrisă de dr. Natasha Campbell-McBride. Din câte știu, dânsa a descoperit tot ceea ce scrie aici în carte pentru că avea un copil cu probleme de autism și, făcând legătura între sistemul digestiv și problemele psihologice ce pot apărea, o să ne explice domnul profesor Mencinicopschi mai bine, așa a reușit să-și salveze cumva copilul. A scris toată această experiență în această carte. Dacă o doriți, o avem aici la Ziarul de Sănătate, o carte extrem de interesantă. Domnule profesor, care să fie legătura între sistemul digestiv, între ceea ce mâncăm și diverse probleme psihologice, unele destul de grave. Atunci când spui autism, mie mi se pare că e grav, când spui schizofrenie, depresie… Sunt lucruri cu care nu prea glumești.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur, vedeți, aceasta este și partea, zic eu, surprinzătoare, senzațională, dacă vreți să folosim un cuvânt, a legăturii dintre sistemul nostru gastrointestinal sau sistemul digestiv și creierul nostru, mintea noastră, modul nostru în care gândim, în care simțim. Din păcate, medicina clasică sau medicina oficială nu prea abordează acest subiect. Din păcate! Medicii nu fac legătura întotdeauna între ceea ce consumi, între stilul tău de viață și modul în care funcționează creierul. Deși astăzi se cunoaște cu certitudine că în abdomen avem un creier. Și acel creier preia informațiile de la toate organele interne, inclusiv de la intestine. Sigur că un tract gastrointestinal sănătos presupune o microbiotă sănătoasă. Adică o asociere de microorganisme, peste câteva sute de specii de microorganisme, care trăiesc în intestinele noastre și de care depinde starea noastră de sănătate, inclusiv starea sănătății mentale. Și astăzi folosim în mod nechibzuit în special antibiotice cu spectru larg, conservanți din alimente, unii fac exces de alcool, etanaldehida – o otravă puternică, un metabolit intermediar în descompunerea etanolului, a alcoolului, stresul este și el un factor, iar toți aceștia perturbă profund armonia microorganismelor din această microbiotă. Este foarte important, pentru că microbiota noastră este cea de care depinde sistemul nostru imunitar. Un sistem imunitar prăbușit, așa cum îl au astăzi foarte mulți copii, adolescenți, dar și adulți, reprezintă o cauză directă în disbioză.

Simona Dragomir: Să explicăm, domnule profesor, atunci când ne referim la sistemul imunitar, nu ne referim doar că am răcit sau n-am răcit, ci de sănătatea sistemului imunitar depinde sănătatea întregului organism, adică pe un sistem imunitar prăbușit, așa cum spuneați, pot apărea tot felul de probleme de sănătate, probleme grave.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Dar nu pot apărea, chiar apar!

Simona Dragomir: Chiar apar, corect! De obicei, când vorbim de sistem imunitar, ne gândim la răceli și cam atât. Adică, și un cancer, Doamne ferește!, poate apărea pe fondul unui sistem imunitar prăbușit.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Aici ar trebui să intrăm în niște amănunte și să constatăm un dezechilibru între două specii diferite – Th1 și Th2 – ale sistemului imunitar. Atunci când echilibrul acesta al microorganismelor din colonul nostru, în special, este rupt, apărând disbioza… Poate rar ați auzit și cuvântul disbioză. Disbioză tocmai asta înseamnă, tulburarea echilibrului dintre microorganismele benefice și microorganismele patogene, care duc la intoxicarea până la urmă și a sistemului neuronal, a sistemului cerebral, care ne influențează modul de a gândi. Această disbioză nu prea este luată în considerare. Și disbioza apare, așa cum spuneam, dintr-un stil de viață dezordonat, o alimentație haotică…

Simona Dragomir: Sărim peste mese, mâncăm ce apucăm, când apucăm, noaptea…

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Exact, și tocmai aceasta a dus la epidemia de boli care au cauză directă disfuncția sistemului gastrointestinal și a microbiotei. Vorbim aici, așa cum ați amintit și dumneavoastră, despre autism, din păcate, o dezordine neuropsihică din ce în ce mai răspândită. Vorbim de schizofrenie, cu care sigur nu este de jucat. Depresia nu este o glumă. Poate că depresia este luată puțin așa prea ușor, prea superficial.

Simona Dragomir: Nu este tratată cu seriozitate, de aceea sunt persoane care ajung să se sinucidă în urma unei depresii netratate.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da. Sunt și bolile autoimune, tot de la bolile sistemului gastrointestinal, pornind cu acea permeabilitate gastrointestinală, în care peretele intestinului își pierde integritatea și atunci anumite complexe alimentare, care nu ar trebui să ajungă în sânge, ajung în sânge, generează un răspuns imun cu imunoglobulina A, care este foarte important, urmează un complex care apoi migrează în organism creând centre de inflamație. Or, inflamația silențioasă, inflamația aceasta cronică, subclinică este cauza diabetului de tip 2, este cauza multor forme de cancer, este cauza bolilor cardiovasculare și așa mai departe. Alergiile, în special alergiile alimentare… Comisia europeană a Organizației Mondiale a Sănătății spune că, până în anii 2050, jumătate din populația europeană va suferi de alergii alimentare. De ce? Pentru că alimentele sunt supraprocesate, sunt devitalizate, sunt pline de conservanți, de tot felul de coloranți de sinteză, de tot felul de edulcoranți chimici de sinteză, care distrug această microfloră. Iată legătura directă care apare între ceea ce mâncăm, stilul nostru de viață și problemele de sănătate ce apar, probleme psihologice și psihiatrice. Deci, probleme foarte grave, care au căpătat o alură epidemică.

Simona Dragomir: Sunt tot mai mulți copii care sunt diagnosticați cu ADHD. Acum, părerile sunt împărțite: fie se stabilește diagnosticul prea ușor și să de fapt n-ar avea copilul ADHD, ci că părintele n-ar avea suficientă energie, răbdare, nu se mai ocupă de educația lui; alții care spun că nu, este chiar o boală. Legătura între consumul de dulciuri la copii… și dulciurile pot declanșa această boală?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Evident că da. Pentru că dulciurile tocmai asta fac: disbioză.

Simona Dragomir: Agită.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Nu numai că agită, ci că ele sunt un drog care creează dependență. Lucrul ăsta e constatat de fiecare dintre noi, dorim tot timpul să mâncăm dulce, dacă nu știm să ne abținem.

Simona Dragomir: Mai ales în momentele de stres, de oboseală.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Iar momentele de stres au devenit cronice. Și stresul la om nu este un stres natural, este un stres psihologic, pe care noi îl creăm prin grijile pe care ni le facem despre acțiuni viitoare care poate nici nu se întâmplă. Deci, omul este o ființă cu totul deosebită de toate celelalte ființe. Stresul la un animal apare, rezolvă situația, luptă sau fugi, și dispare. La om nu dispare, el devine cronic.

Simona Dragomir: Și rămâne în subconștient inclusiv noaptea când dormi.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Exact, și el modifică profund înseși secrețiile hormonale, neurotransmițătorii și echilibrul dintre ei. Or, se știe clar că dezechilibrul dintre neurotransmițători duce clar la dezechilibre și la stări care sunt fie de tip ADHD, fie depresie. Lucrul acesta pare neverosimil, dar este adevărat. Dulciurile modifică profund microflora benefică și în general dezvoltă anumite ciuperci, așa cum sunt Candida albicans, iar ele dezvoltându-se aduc un cortegiu de toxine, de substanțe toxice și înlătură microorganismele benefice. Ar fi mult de vorbit de rolul important ale acestor microorganisme probiotice, aceste microorganisme fără de care nu putem să existăm.

Simona Dragomir: Ca sfat, pentru că suntem pe finalul emisiunii, spuneam că aceia care vor să citească și să studieze subiectul pe care noi l-am început astăzi, aici, la Ziarul de Sănătate, cu domnul profesor Gheorghe Mencinicopschi, dacă sunteți interesați de subiect, aveți această carte minunată. O puteți comanda la Ziarul de Sănătate – „Sindromul GAPS. Sistemul digestiv și problemele psihologice”, carte scrisă de dr. Natasha Campbell-McBride. Spuneam, domnule profesor, ca o concluzie, ca un sfat de care ar trebui să ținem cont: ce ar trebui să mâncăm? Ce alimente susțin cumva sistemul imunitar? Este important să avem un sistem imunitar sănătos…

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Și o microbiotă sănătoasă. Acum o să spun niște lucruri care pot și contravin nu numai medicinei încetățenite îndeobște, dar poate chiar și medicinei oficiale. Sistemul imunitar nu poate funcționa corect fără grăsimi și fără colesterol.

Simona Dragomir: Deci avem nevoie de grăsimi bune, sănătoase?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da. Deci, carnea foarte slabă nu este sănătoasă, carnea trebuie să conțină și grăsimi. Dar trebuie să fim atenți și cum o tratăm. În general, grăsimile crude animale sunt foarte folositoare pentru susținerea sistemului imunitar. De asemenea, gălbenușul de ou, care conține colesterol, sigur că da, este extraordinar de benefic pentru sănătate. Noi uităm faptul că, fără colesterol, în 3 ore am muri. Acest colesterol, care este o grăsime componentă a fiecărei membrane a celulei noastre, a celulelor nervoase, a neuronilor, are o importanță esențială în construcția întregului nostru edificiu, a întregului nostru corp. Colesterolul este și părintele, ca să spun așa, din care se generează hormonii extrem de importanți: hormonii steroidieni, androgeni, ginogeni, fără de care organismul nu poate supraviețui. Este o prostie să elimini grăsimile, mai ales grăsimile animale crude, din alimentație și să te ferești de colesterolul alimentar, despre care s-a văzut că nu are mari implicații în generarea bolilor cardiovasculare. De fapt, colestrolul low-density lipoprotein – LDL  colesterol este considerat cel rău, iar cel bun este considerat colesterolul high-density lipoprotein – HDL colesterol. Dar nu e vorba de colesterol, este vorba de lipoproteine. Ele sunt absolut fiziologice și necesare pentru sănătatea corpului nostru.

Simona Dragomir: Spuneați că trebuie să mâncăm grăsimi…

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Numai puțin, să termin ideea…

Simona Dragomir: Doar de ouă să ne spuneți, pe săptămână câte putem mânca? Putem un ou pe zi sau e prea mult?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Acum depinde și ce fel de ou. Dar, în general, toate ouăle sunt bune. Dacă am putea să le avem…

Simona Dragomir: De țară ar fi ideal.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Eu recomand pe cele cu cod 1 sau cod 2, adică găinile crescute în libertate sau în hale. Nu există o problemă referitoare „la câte ouă?”. S-au făcut experimente în care subiecții au consumat și 10 ouă pe zi, timp de 1 an, și nu au avut nicio problemă. Este un mit „câte ouă”. Sigur, depinde cum le preparăm.

Simona Dragomir: Mă refeream la oul fiert.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Oul fiert sau oul făcut scramble. Omleta spartă care se cheamă jumări în anumite zone ale țării sau scramble cum zic englezii. Așa este foarte sănătos și este foarte important pentru sistemul imunitar. Nu este o restricție, după mine. Trebuie să ne acomodăm fiecare dintre noi cu numărul de ouă pe care le mâncăm. Nu este o problemă atât de gravă. Înainte se spunea că, vai, se întâmplă nu știu ce, chiar unii spuneau că poți să faci hepatită. Nu este adevărat. Sunt experimente făcute in vivo care arată că ouăle sunt sănătoase. De fapt, toată istoria alimentației omului arată că omul a mâncat carnea grasă, a mâncat ouă, nu a degresat nimic. Uitați-vă la animale, dacă îi dați pisicii carne macră, nu o mănâncă, dacă îi dați o carne grasă, o mănâncă. Și oamenii au mâncat măduva oaselor în primul rând. E un mit cu grăsimile, o confuzie, ca să nu spun o dezinformare, încât este strigător la cer.

Simona Dragomir: Și iaurtul și laptele să le luăm cu grăsimea lor.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Așa cum le-a lăsat natura, cu 3,5, le-a lăsat și cu 3,6 sau 3,8, s-au normalizat… Parcă n-ar fi normal cum îl face vaca sau capra sau oaia, îl facem la 3,5. Untul crud este un aliment foarte separat. Atenție, nu prăjiți cu el decât dacă este unt clarificat, adică 99,9% unt, cunoscut sub denumirea de unt ghee și folosit de peste 3.000 de ani de indieni. Cu acela se poate prăji, este foarte rezistent și indicat la prepararea alimentelor prin prăjire. De asemenea, smoothie-urile sunt alimente foarte sănătoase. Ce înseamnă smoothie? Se folosesc fructe și legume, la care îndepărtăm părțile necomestibile. Nu e vorba de coajă, trebuie să lăsăm coaja. Îndepărtăm codițele, sâmburii și apoi punem în blender și iese o sursă foarte bună.

Simona Dragomir: Să revenim puțin la colesterol…

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Colesterolul rău este doar colesterolul oxidat. Fie că este bun sau rău, HDL sau LDL, în momentul în care el a fost oxidat în sânge de către radicalii liberi, devine non-self. Asta înseamnă că organismul nu-l mai recunoaște ca fiind parte a lui și sistemul imunitar din nou se activează, macrofagele îl ingurgitează și îl duc în endoteliul arterial, unde începe procesul de aterolizare, care este un proces în esență inflamator. Nu este așa simplu, o chestiune mecanică, s-a depus acolo colesterolul și altele. Nu este adevărat.

Simona Dragomir: Și se astupă vasele?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Ateromul, da. Dar este nu proces inflamator. Nu colesterolul e cel important. Sunt alte fenomene, n-avem timp acum să vorbim despre aterogeneză. Dar vreau să înțelegeți că aterogeneza nu prea are legătură cu colesterolul alimentar. De asemenea, pentru sistemul imunitar, probioticele sunt foarte importante, alimentele fermentate: iaurturile, murături adevărate, anumite preparate. Produsele fermentate sunt extraordinar de sănătoase. Cine suportă, pentru că sunt persoane care nu suportă, ceapa și usturoiul dintotdeauna sunt cunoscute că sunt întăritoare ale sistemului imunitar. De ce accentuez pe sistemul imunitar? Pentru că, în ultimă instanță, sistemul imunitar este determinat de sănătatea microflorei noastre intestinale. Și la rândul lui, sistemul imunitar în momentul în care s-a prăbușit, apar multe boli. Inclusiv cancerele apar pe fond de sistem imunitar prăbușit. Să nu uităm și exercițiile fizice. Cel mai indicat și cel mai natural este plimbatul în aer liber, în spații curate, oxigenate. Dansul, înotul, dar mersul pe jos este benefic și cel care antrenează toate categoriile de mușchi ale organismului. Expunerea la soare…

Simona Dragomir: Cu moderație și în orele permise…

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da, pentru că altfel soarele poate deveni o cauză de îmbătrânire rapidă și chiar de apariție a unor tumori maligne, cancerul de piele.

Simona Dragomir: Mulțumim, domnule profesor, pentru sfaturi. Ar mai fi multe de povestit, dar știu eu că veți reveni și în alte emisiuni mai dezbatem.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Chiar îmi cer scuze celor care ne privesc și pe care îi apreciez și îi iubesc că trebuie să vorbesc foarte repede și timpul de presează.

Simona Dragomir: Eu sunt vinovată, dar domnul profesor a promis că revine, așa că vom avea ocazia să ascultăm sfaturile utile pe care domnul profesor Gheorghe Mencinicopschi ni le dă de fiecare dată când suntem împreună. Mulțumim, domnule profesor, și vă așteptăm să reveniți! Rămâneți cu noi, dragii mei, aici la Ziarul de Sănătate, știți că puteți afla întotdeauna lucruri minunate, interesante. Rămâneți sănătoși, voioși, pe data viitoare!