Simona Dragomir: Bine v-am regăsit, dragii mei! Suntem live, aici, pe Ziarul de Sănătate. Așa cum am promis, astăzi vorbim despre crononutriție. Este important când mâncăm, ce mâncăm și ne va explica invitatul nostru de astăzi, distinsul profesor Gheorghe Mencinicopschi. Mă bucur să vă revăd, domnule profesor! Bine ați revenit!
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Și eu mă bucur să vă revăd și sper să facem plăcere și celor care ne privesc!
Simona Dragomir: Și să spunem multe lucruri utile, interesante! Domnul profesor are întotdeauna lucruri bune de spus, de urmat, sfaturi pe care eu le ascult de ani de zile cu mare, mare drag și știți că mereu m-am sfătuit și legat de creșterea copiilor, de cititul etichetelor. Sunt convinsă că vom avea și astăzi o discuție extraordinară! Vă mulțumesc din suflet că sunteți din nou în direct, aici, la Ziarul de Sănătate alături de noi și vă vom răsplăti fidelitatea și astăzi. Avem două premii să vă oferim: cartea domnului profesor Gheorghe Mencinicopschi: „Noua ordine alimentară și noi ce mai mâncăm?”, primul volum. Două întrebări vor fi selectate din tot ce vom primi astăzi de la dumneavoastră. Colegii mei, după emisiune, vor selecta două întrebări, cele mai interesante și veți fi răsplătiți cu această carte minunată. Noi o să începem discuția astăzi, aici în studio, iar cei care vor să citească, să aprofundeze, o pot face citind toată cartea. Știu sigur că funcționăm după un ceas interior, din discuțiile pe care noi le-am mai avut de-a lungul emisiunilor de sănătate pe care am avut ocazia și plăcerea să le realizez împreună cu dumneavoastră, domnule profesor, puțini știu însă că acest ceas interior ne influențează și dieta. Știu că este important când mâncăm, ce mâncăm! Sunt alimente care pot fi sănătoase într-un anumit context și dăm ca exemplu oul, banal! Fiert dimineața este foarte bun, la prânz așa și așa, iar seara sub nicio formă nu ar trebui consumat. Și o să îl las pe domnul profesor să ne explice. Întâi de toate ce înseamnă crononutriție? De fapt, acesta este subiectul nostru de astăzi. Dacă este o dietă sau nu?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Nu este o dietă, ci este un mod de a funcționa al organismului nostru. Organismul nostru funcționează după un anumit bioritm. Ce înseamnă lucrul acesta? Că în fiecare moment, organismul nostru execută o anumită funcție fiziologică la intensitatea ei maximă. Iar în anumite alte momente ale zilei, aceste funcții trec într-o perioadă în care ele funcționează la ralanti. Cel mai bine cunoscut și care este baza bioritmului uman este bioritmul circadian. Adică acele modificări ale funcțiilor fiziologice ale organismului care se petrec în decurs de 24 de ore. Un anumit bioritm este în timpul zilei, bioritmul diurn, și cele mai multe persoane se încadrează în acest bioritm diurn, în care funcțiile fiziologice fac ca organismul respectiv să aibă performanțele cele mai mari în timpul zilei.
Simona Dragomir: Dar sunt și persoane care spun că nu prea funcționează dimineața, cel puțin, și preferă să stea ceva mai mult seara, chiar spre noapte, au randament mai bun.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Aceste persoane au un bioritm de tip nocturn, așa cum ați început dumneavoastră să explicați. Sigur că ei au un randament crescut noaptea, dar acestea sunt excepții. Aș putea spune că sunt destul de puține persoane care în mod natural au un bioritm nocturn pentru că perturbarea bioritmului și transformarea zilei în noapte, la cei care au bioritm diurn, produce tot felul de perturbări extrem de grave care pot duce la boli foarte grave. Pot duce la boli psihiatrice chiar, pot duce la depresie, pot duce la insomnie, pot duce la obezitate – este un factor important care poate genera obezitate. De asemenea, boli ale sistemului cardiovascular și foarte evident este în ultimul timp faptul că perturbarea bioritmului și schimbarea zilei cu noaptea, am spus, la persoanele cu bioritm diurn are efecte nocive asupra sistemului imunitar. Iar un sistem imunitar prăbușit, la rândul lui, atrage un cortegiu de alte boli, boli autoimune care au început să capete o dezvoltare aproape epidemică, astm, eczeme, alergii, în special alergii alimentare. Bioritmul este cel care este reglat și setat de un organ bine cunoscut – epifiza. Epifiza este în legătură directă cu niște senzori care se găsesc în retină. Dar nu sunt aceiași cu senzorii care ne ajută să vedem. Și acești senzori au cale nervoasă deosebită care ajunge în nucleii suprachiasmatici, acolo unde nervii optici se încrucișează adică o parte merg la ochiul drept, altă parte de la ochiul drept la ochiul stâng. În felul acesta putem să avem și vederea stereoscopică, adică să vedem în spațiu. Dar această legătură între creierul nostru, pentru că epifiza este ochiul pineal, al treilea ochi, este implicată în secreția unui hormon foarte important – melatonina. Melatonina este cea care ne resetează și ne reintegrează într-un bioritm normal. Lucrul acesta se vede foarte bine în cazul efectului Jet Lag – atunci când călătorim cu avionul și schimbăm foarte multe fusuri orare. Poți să călătorești la distanțe mari și să ai diferențe față de locul din care ai plecat de 8-10 fusuri orare și asta face ca organismul să aibă funcțiile perturbate. De la digestie, somn, veghe, puterea de apărare a organismului, eficiența sistemului imunitar și, în general, pentru omul sănătos pentru a se rearmoniza cu mediul nou înconjurător are nevoie de o zi pentru fiecare oră, pentru fiecare fus orar. Asta ca să vedeți cât de evident și cât de important este acest bioritm.
Simona Dragomir: Și la ce ați spus, domnule profesor, se adaugă și schimbările de temperatură, variațiile de presiune din ultima vreme. Organismul, la fel, se resimte. Când avem diferențe de temperatură între dimineață, zi, noapte, parcă simțim că suntem un pic mai obosiți, cum se întâmplă în această perioadă de primăvară. Domnule profesor, din câte știu, conform crononutriției, mesele ar trebui luate la momentul potrivit al zilei, alimentele la fel, în funcție de ore, astfel încât substanțele nutritive să fie asimilate de către organism. Și poate că ar fi bine să dăm exemple: ce mâncăm dimineața, ce mâncăm la prânz, ce mâncăm seara? Noi poate alegem alimente sănătoase, ținem cont de aceste principii, dar dacă nu le mâncăm în intervalele de timp potrivite poate că nu sunt la fel de utile organismului.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Așa este și aș vrea mai întâi să vă răspund la o întrebare pe care dumneavoastră indirect ați pus-o cu câteva momente înainte: factorii stresori.
Simona Dragomir: Corect! Am spus că și diferența de temperatură reprezintă un stres.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Și pentru că vorbim de stres, vorbim de hormonul stresului – cortizolul. Cortizolul este în strânsă legătură și afectează și el profund bioritmul. Afectează, exact cum ați spus și dumneavoastră, digestia și absorbția nutrienților din alimente.
Simona Dragomir: Sunt persoane care din cauza stresului ajung să sufere și de constipație, cel puțin femeile.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Stresul este o cauză majoră și în obezitate, în generarea obezității care la rândul ei atrage un cortegiu de boli, boli zise ale civilizației moderne. Obezitatea care se însoțește de foarte multe ori, de prea multe ori cu diabetul zaharat de tip 2, cu bolile cardiovasculare, unele forme de cancer, cu depresia și scăderea potenței sistemului imunitar. Revenind, vreau să precizez că nu este vorba de modă pentru că fiziologia organismului nu s-a modificat de când există omul pe pământ. Nu este o modă și nu putem să contestăm faptul că micul dejun este cea mai importantă masă din zi. De ce spun lucrul acesta? În această perioadă funcționează la maximum enzimele care sunt secretate de ficat și de pancreas pentru digestia și absorbția alimentului și de aceea dimineața putem și trebuie să mâncăm proteine de origine animală, carne, lapte, trebuie să mâncâm ouă pe care dumneavoastră le-ați amintit mai devreme. Și, sigur, dimineața, oul este chiar un medicament, mai mult decât un aliment. Iată cât de important este momentul luării mesei pentru sanogenitate, adică pentru sănătatea unui aliment. Nu numai alimentul în sine, dar și momentul în care îl consumăm contează foarte mult.
Simona Dragomir: Cumva ar trebui să privim micul dejun ca pe o masă extrem de importantă pentru că, practic, plecăm la zi cu acel plus de energie sau nu. Ca și când ai vrea să pleci cu o mașină fără să pui combustibil și te întrebi de ce nu ajungi la destinație.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Corect! Așa este!
Simona Dragomir: Nu am să înțeleg niciodată, eu fără mic dejun nu funcționez și nu pot ieși pe ușă până nu mănânc. De aceea, pentru mine este o mare enigmă cum pot unele persoane să reziste cu o cafea și țigară până spre prânz. Nu înțeleg de unde își iau oamenii aceia energia!
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Rezistă un timp, că organismul este rezistent la tot felul de agresiuni, dar într-un final, care poate fi mai devreme sau mai târziu, plătesc un preț. Și prețul poate fi chiar supraponderalitatea, obezitatea și bolile civilizației moderne, inclusiv bolile psihiatrice de care am vorbit mai înainte. De foarte puține ori se face legătura aceasta, care este una directă, între ceea ce mâncăm și activitatea mentală. Se uită sau nu se știe că în abdomenul nostru avem un al doilea creier format din circa 300 de milioane de neuroni care prin nervul vag, pneumogastricul, aceste informații de la creierul din abdomen sunt preluate de la inimă, intestine, ficat, pancreas, de la organele interne vitale și comunicate creierului central din cutia craniană. Iată cât de importantă este această legătură între fiecare parte a organismului nostru. De asemenea, se uită și din păcate chiar medicina modernă uită că organismul trebuie abordat holistic, în totalitatea lui și nu pe bucăți. Fiecare celulă din corpul nostru funcționează și este în legătură directă cu altă celulă. Nu putem să privim și să analizăm corpul și sănătatea lui pe bucățele.
Simona Dragomir: Mă gândeam, domnule profesor, că ar fi bine să îi obișnuim pe cei mici, oricât de devreme s-ar trezi, oricât de devreme ar pleca la grădiniță, la școală, dacă nu au putut să ia o gură de lapte măcar sau de iaurt, dimineața acasă, ar trebui măcar un pachețel pus astfel încât într-o oră, o oră și jumătate, odată ajunși la școală sau la grădiniță, să poată mânca ceva.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Este și logic, așa cum ați spus și dumneavoastră, în decursul zilei consumăm energia. Dacă noi alimentăm rezervorul mașinii în momentul în care am ajuns la finish nu mai are niciun sens. Dar la om sensul este acela că ne vom îngrășa pentru că noaptea organismul, din cauza bioritmului, se va reseta nu pe digestia și asimilarea alimentelor, ci el va fi resetat pe regenerare și pe detoxifiere. Ficatul funcționează atunci ca o mare uzină care detoxifică corpul nostru de metaboliți, intermediari, bacterieni. Ori dacă noi mâncăm seara, perturbăm această funcție esențială a ficatului cu toate consecințele și riscul mare de a deveni supraponderali și obezi.
Simona Dragomir: Și după ce oră ar trebui să nu mai mâncăm seara?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: N-am spus cina și nici prânzul. La prânz, activitatea secretorie este totuși la un nivel satisfăcător, se pot consuma proteine de origine animală și lactate, brânzeturi. Să nu uităm, și dimineața și la prânz, acele alimente probiotice care provin din laptele fermentat, iaurturi, chefiruri, sana, murăturile adevărate de fermentație. Repet, murătură nu este castravetele pus în oțet și sterilizat. Murătură este castraveciorul pus în saramură și fermentat, care ne va restabili și ne va reînsănătoși microflora bacteriană, în special cea colonică, care atunci când este perturbată de factori, agresori care pot fi medicamente de tip antibiotic cu spectru larg, conservanți din alimente, produc ceea ce se cheamă disbioză. La rândul ei, disbioza are reverberații, are efecte foarte puternice asupra stării noastre de a ne simți bine și foarte multe depresii au cauză tocmai în microflora aceasta intestinală dezechilibrată. Se vindecă odată cu schimbarea stilului de viață și a alimentației. Să nu uităm și de activitatea fizică care este foarte importantă. Să revenim la cină! La cină, deja secrețiile digestive încetinesc.
Simona Dragomir: Motoarele încetinesc, nu? Se și spune: dimineața să oprești masa pentru tine, prânzul să îl împarți cu prietenii și cina să o dai dușmanilor. Deci cât mai puțin ar trebui să mâncăm la cină.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Și mâncăruri mai ușoare. O proteină de origine animală, precum pește, fructele de mare, pentru cei care le agreează, sau proteine de origine vegetală. Pot fi și ele bine digerate în această perioadă: linte, fasole boabe, mazăre, năut.
Simona Dragomir: Și spuneați să nu mâncăm foarte târziu ca să lăsăm ficatul să își îndeplinească funcția de laborator de detoxifiere.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur, este foarte importantă și funcția de regenerare a celulelor organismului nostru care se resetează sub coordonarea hormonilor generați de epifiză, așa cum spuneam, a cortizolului, pe o situație de refacere a celulelor. Este foarte important și pentru ceea ce înseamnă frumusețea exterioară, care, așa cum vedem, vine din interior și pentru a păstra cât mai mult starea de sănătate, de tinerețe și pentru a amâna cât mai mult o bătrânețe plină de boli și o bătrânețe urâtă.
Simona Dragomir: La ce oră să fie cina?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Ar trebui să consumăm alimente ultima dată cel puțin cu 2-3 ore înainte de a merge la culcare.
Simona Dragomir: Deci în funcție de ora la care ne culcăm?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur! Însă foarte bine ar fi dacă am putea să ne culcăm înainte de ora 22:00 pentru că după ora 22:00 până înspre orele 3 dimineața, melatonina este secretată în cantități semnificativ mai mari de către epifiză. Atenție, nu stați înainte de a vă culca sau noaptea la lumina albastră. Lumina albastră este cea care inhibă producția de melatonină și perturbă bioritmul și starea de veghe-somn. Somnul nu va veni foarte repede, nu va fi odihnitor, vă veți trezi noaptea. De asemenea, dacă aveți lămpi de veghe, folosiți lămpile cu lumină roșie. Lumina roșie este cea care afectează cel mai puțin producția de melatonină a epifizei.
Simona Dragomir: Să ținem cont de aceste sfaturi! Domnule profesor, deja sosesc mesajele din partea celor care ne urmăresc și vă mulțumesc încă o dată că sunteți în număr atât de mare alături de noi astăzi, live, aici, la Ziarul de Sănătate! O salutăm pe Petronela Avădanei care vă spune, domnule profesor, că în timpul sarcinii a acumulat 20 kg, acum îi este foarte greu să scape de kilogramele în plus. A ținut multe diete, dar fără niciun rezultat. Și ne întreabă de unde se poate cumpăra cartea. Dacă veți fi norocoasa câștigătoare, avem două cărți astăzi să vă oferim. După emisiune vor fi premiate întrebările cele mai înteresante puse de dumneavoastră. Dacă nu, din librării, cred că se găsesc în continuare cărțile. Dar să sperăm că veți fi una dintre câștigătoarele de astăzi! Deci ce ar putea face Petronela?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Să nu mai țină diete! Eu am spus întotdeauna!
Simona Dragomir: Cumva să schimbe stilul de viață, să fie unul sănătos pe care să îl poată menține?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Exact! Acele diete restrictive duc la o slăbire rapidă, dar apoi la o îngrășare și mai rapidă și mai intensă. Apare acel fenomen yo-yo.
Simona Dragomir: De slăbire-îngrășare care este foarte periculos pentru organism.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Este extrem de periculos pentru că într-adevăr afectează organe vitale ale corpului nostru: pancreasul, creierul cu toate secrețiile lui hormonale. Creierul este și el o mare glandă hormonală. Deci trebuie să aibă un stil de viață dacă se poate activ, cu mers pe jos, nu sală neapărat. Mersul pe jos, vioi și dacă se poate, în spații curate. Adoptarea acestor diete restrictive și fanteziste care nu au nicio legătură cu fiziologia corpului nostru este unul dintre cei mai mari factori de risc pentru obezitate. Deci, cine ține diete de slăbire cu siguranță într-un final va deveni supraponderal sau obez.
Simona Dragomir: Și este adevărat că de câte ori ții o astfel de dietă restrictivă, te înfometezi, numărul de calorii arse de organism scade în timp? Deci nu îți ajuți deloc organismul.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Pentru că aceste diete restrictive perturbă bioritmurile tuturor celulelor din corpul nostru și duce la scăderea metabolismului bazal, adică arderile acelea care se produc în stare de activitate minimă – atunci când ne aflăm la orizontală, într-un mediu nestresant, la temperatură, umiditate, lumină confortabile. Acesta este metabolismul bazal, când organismul este în situația în care își întreține funcțiile vitale fără a face alte eforturi în plus. Acest metabolism bazal scăzând, inclusiv ale grăsimilor, devin din ce în ce mai lente și atunci mănânci mai puțin, dar te îngrași la fel sau chiar mai mult. Acesta este un risc evident și foarte mare al dietelor restrictive și care, așa cum spuneam, din păcate nu ne duc la slăbit, ci la îngrășat.
Simona Dragomir: Ionela, te salutăm și ne bucur că ne urmărești! La fel le salutăm pe Elena, Ana Ciucanu, pe Tamara. Tamara ne mulțumește pentru tema abordată. La fel, Iuliana ne salută și te salutăm și noi! Îl salut și pe Marc, pe băiețelul meu, care văd că a venit de la școală și este pe recepție, se uită la noi, domnule profesor! Olivera Alida Gisfan vă întreabă dacă acest mod de alimentație se poate aplica și la o persoană cu hipotiroidie, cu atrofie a glandei tiroide?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur că da! Este valabil pentru orice persoană, fie că este într-o stare de sănătate bună sau perfectă, fie că, din păcate, suferă de alte afecțiuni. Pentru că, mai mult, aplicând acest stil de viață adaptat bioritmului nostru, organismul va reuși chiar atunci când este bolnav să digere și să asimileze mai bine alimentele, dacă ne referim la acest aspect, va avea mai multă energie chiar ca să lupte cu boala. Este foarte important! Ora mesei era o oră sfântă la bunicii și străbunicii noștri.
Simona Dragomir: Masa se lua în familie, măcar o dată pe zi.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Masa se lua în familie și se întrerupeau chiar și atunci când lucrau. Lucrau în epoca ce devenise industrială, într-o fabrică și o oră era dedicată mesei. Această oră era respectată cu sfințenie pentru că organismul se adaptează bioritmului, mâncatului la ore fixe. Fix nu însemnând la secundă sau minut, dar într-un interval acceptabil.
Simona Dragomir: Sau din oră în oră să mănânci mereu ceva…?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: NU!
Simona Dragomir: Practic ar trebui să avem trei mese principale, așa cum ați spus, mic dejun, prânz și cină, cu două gustări între ele.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Gustările s-ar putea să nu fie necesare.
Simona Dragomir: Fructe?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Fructele se pot mânca între mese.
Simona Dragomir: Iaurturi?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Iaurtul îl putem mânca și la masa respectivă.
Simona Dragomir: Știți că sunt fan iaurturi, așa că eu îl mănânc și la masă și îl iau pe post de gustare, între emisiuni.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: E bine pentru că procedând așa reușim ca o parte dintre microorganismele probiotice, adică microorganismele binefăcătoare din iaurturi, din murăturile adevărate, să restabilizeze și să corecteze componența microflorei intestinale, care, așa cum am spus, este esențială atât pentru creier, pentru modul nostru de a gândi și starea noastră de bine, dispoziția noastră, dar și pentru celelalte organe care în felul acesta își vor îndeplini funcțiile fiziologiece într-o condiție optimă. Deci, sănătate înseamnă lucrul acesta, indiferent dacă ești bolnav. Ajuți organismul!
Simona Dragomir: Să o salutăm și pe Ana-Maria Marinescu. Și ea se uită la noi. La fel Tamara. Iată ce spun mesajele: ”De un real interes subiectul abordat!”. Irina vă spune: ”Vă iubim, domnule profesor! Mulțumim pentru tot! Să vă dea Dumnezeu multă sănătate!”. Și noi ne bucurăm că îl avem pe domnul profesor alături de noi!
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Vreau să spun că și eu îi iubesc pe toți cei care ne privesc și ne ascultă. Sigur că nu este imperios necesar să ne și creadă sau să urmeze sfaturile noastre. Noi spunem, cine are ochi să vadă și urechi să asculte, acela va prelua ceea ce este bun. Cu adevărat, acest subiect este aproape ignorat, crononutriția. Eu nu am prea auzit în media discutându-se despre bioritm, ori tulburarea bioritmului este o cauză extrem de importantă în bolile care au devenit epidemice și care au început să apară de la vârste extrem de tinere.
Simona Dragomir: Domnule profesor, pentru cei care ne-au urmărit ceva mai târziu, crononutriția, practic studiază sau îți dă cumva anumite recomandări să consumi anumite alimente în funcție de momentul zilei, în funcție de lună, de anotimp și de bioritmul fiecăruia.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da. Bioritmul, așa cum spuneam, poate fi diurn, la unele persoane este cel mai întâlnit, dar în niciun caz nu este bine să facem din noapte zi, ca să mă exprim cât mai direct.
Simona Dragomir: Doar bebelușii mai fac asta în primele săptămâni de viață până reușesc să își regleze bioritmul.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Și ei au un anumit bioritm dacă urmărim. Nu există ființă fără bioritm, cu atât mai mult omul, care este o ființă atât de complexă. Are nevoie ca bioritmul lui să fie respectat.
Simona Dragomir: Vreau să mai răspundem mesajelor sosite. Ramona Elena Cojocariu spune că nu poate să mănânce dimineața, iar seara se culcă în jur de ora 23.30. La ce oră ar putea să mai ia cina? A spus domnul profesor mai înainte: cu 2-3 ore înainte de culcare. Ideal ar fi să ne culcăm înainte de ora 22:00. Nu știu câți dintre noi reușim această performanță. Eu nu reușesc de multe ori nici copiii să îi culc la ora aceasta. Marc se uită și poate spuneți de ce este important mai ales pentru copii, pentru adulți. La ora 22:00 măcar să încercăm să intrăm în pat.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur. Ideea este că aici nu e vorba de o modă, nu este o pretenție a mea sau a dumneavoastră sau a altcuiva. Este o pretenție intrinsecă a fiziologiei noastre, deci este o cerință a corpului nostru pe care dacă nu o respectăm sau o ignorăm, consecința va fi boala. Fie că e vorba de o boală psihică sau una somatică, în general, bolile care au devenit epidemice, bolile civilizației moderne.
Simona Dragomir: Iar Ramona ar trebuie să încerce să ia o gură de ceva dimineața, să nu stea nemâncată. Încet, încet, să i se obișnuiască organismul.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Încet, încet și este o chestiune și de autosugestie. Trebuie să te autoconvingi că așa este sănătos pentru că așa vrea organismul tău și așa a vrut el de când l-a făcut natura sau Dumnezeu pe om. Nu este un capriciu al cuiva. Oamenii ar trebui să înțeleagă ce este esențial și bine pentru a-și păstra sănătatea, tinerețea, să-și păstreze frumusețea, un creier sănătos și o gândire cât mai ageră și cât mai pătrunzătoare.
Simona Dragomir: Tamara Belinschi vrea să afle părerea dumneavoastră despre excluderea produselor de origine animală din alimentație. Cred că se referă la vegani, vegetarieni?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da, la vegani. Sigur că din nou voi spune că fiziologia omului este împotriva acestei abordări. De ce? Omul este omnivor, de aici vine și denumirea noastră, de a fi oameni. Iar asta nu este un moft al meu sau al dumneavoastră.
Simona Dragomir: Deși sunt persoane care spun că așa se simt ele mai bine.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Probabil că este autosugestie care pe termen lung își va arăta colții.
Simona Dragomir: Știu că pot apărea anumite carențe.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur. În extrem, poți ajunge la malnutriție care este o situație foarte periculoasă pentru sănătate. Dar, de ce este foarte important să avem o dietă diversificată și echilibrată? Lucrul acesta ni-l arată sistemul nostru gastrointestinal. Dacă ne uităm, de la gură și până la anus, sistemul gastrointestinal este în așa fel făcut încât să poate mânca mâncăruri din toate categoriile. Ne uităm la dentiție. Noi nu avem dentiția carnivorului obligat, a leului sau a pisicii cu acei canini, dar nu avem nici dantura vacii, a ierbivorului obligat. Noi avem o dentiție intermediară, o dentiție care ne arată că putem mânca și carne și trebuie să mâncăm și carne, lapte, ouă, dar putem mânca și vegetale. Fără să fim carnivori obligați și fără să fim ierbivori obligați. Noi nu avem 4 stomace ca ierbivorele, ca vaca. Noi avem un singur stomac. Nu avem intestine de zeci de metri ca ierbivorul, dar nu avem nici intestine foarte scurte așa cum au carnivorele. Daca ne uităm la fiziologia și anatomia noastră, ea ne spune.
Simona Dragomir: Deci e clar că trebui să mâncăm combinat, diversificat, cumpătat, cu măsură. Asta nu înseamnă că trebuie să mâncăm carne non-stop, dimineața, la prânz și seara.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Am spus. Excesele nu sunt binevenite în niciun domeniu. Nu suntem nici carnivori obligați, să mâncăm numai carne și nici ierbivori obligați ca să mâncăm numai alimente de origine vegetală.
Simona Dragomir: Ana Ciucanu vă întreabă cu ce pot înlocui brânzeturile și salate la copii, pentru că spune „al meu nu mănâncă decât ceapă ca și salată”. Ceapa e sănătoasă, oricum.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur că ceapa este foarte sănătoasă, mai ales dacă o tolerează. Dar nu mănâncă brânzeturi. Cred că încet, încet…
Simona Dragomir: Acum nu știm vârsta copilului. La asta mă gândeam, că încet, încet o să mănânce dacă vede în casă că se mănâncă.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Exact. În această perioadă de copilărie, cam 10-12 încercări au reușită. Nu trebuie să deznădăjduiască sau să renunțe de la primul refuz al copilului. Și trebuie să găsească mijloace prin care să îl facă pe copil să consume brânzeturi. Poate o prezentare mai deosebită a brânzeturilor, poate o explicație. Așa cum ați spus și dumneavoastră, copiii învață prin imitare. Dacă te vede pe tine ca părinte că mănânci, îi spui că este sănătos, că este gustos, nu imediat, dar în timp va mânca și copilul. Asta presupune răbdare, presupune timp, părinții de astăzi nu prea au timp, sunt stresați, nu au răbdare și de aici începe acel cerc vicios. Deci eu o sfătuiesc să facă mai multe încercări și cu siguranță va avea succes.
Simona Dragomir: Olivera vă întreabă ce părere aveți despre mesele disociate? Se pot ține după acest model de crononutriție?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur că da! Se pot ține. Dar omul nu a mâncat niciodată disociat. Prin disociat se pot înțelege mai multe lucruri, însă ar fi bine să nu asociem anumite alimente la un anumit moment. Adică o mâncare care conține și carne, conține și brânză, și grăsimi, și mai știu eu ce amidonoase, cereale, va fi una greu de digerat. Va fi o masă care, practic, nu va fi sănătoasă. De aceea, alimentele trebuie asociate într-un mod inteligent.
Simona Dragomir: Să dăm câteva exemple! Dacă avem carne, o friptură, cu ce o asociem? Cu legume?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: O proteină de origine animală (carne de vită, de porc, pasăre) ar fi bine să o asociem cu o salată mare pentru că ele se completează. Carnea are foarte multă proteină, e bine să mâncăm și o carne puțin mai grasă pentru că, surprinzător, o să vă spun un lucru care pare o erezie, dar care acum 50-60 de ani era o normalitate și oamenii nu erau obezi: carnea e bine să fie puțin grasă! Grăsimile crude de origine animală sunt foarte, foarte importante pentru sănătatea sistemului imunitar. Sistem imunitar care astăzi este prăbușit la majoritatea oamenilor și mai ales la copii. De aceea se îmbolnăvesc foarte des, la prima răceală, prima ieșirea afară, în colectivitate. Nu evitați să mâncați și cărnurile grase cu grăsimea lor naturală. Este bine să le asociem cu legume, cu salată.
Simona Dragomir: Fie salată, fie legume gătite la abur?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Pot fi gătite și la abur sau cum vă plac. Legumele vin cu ceea ce nu are carnea: fibre, minerale și vitamine fără de care grăsimile, proteinele nu se pot asimila, nu se pot digera.
Simona Dragomir: Dacă mâncăm paste, mâncăm doar paste?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Dacă mâncăm paste putem să le asociem cu o carne mai ușoară, cu un pește, cu fructe de mare. Totul este să nu facem exces și trebuie să fim atenți dacă avem cumva sensibilitate la gluten. Este un subiect foarte vast acesta cu sensibilitatea la gluten și cu boala celiacă, care este o boală foarte urâtă.
Simona Dragomir: Sunt tot mai multe cazuri de copii, persoane care descoperă că au intoleranță la gluten.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Foarte multe cazuri rămân nediagnosticate din păcate.
Simona Dragomir: ”Până la ce oră putem mânca dulciuri?“ Revine Ramona și ne întreabă. Dulciuri sănătoase, aș sublinia eu. Aș prefera din fructe să luăm. Fie fructe crude, fie dumneavoastră m-ați învățat și așa am procedat cu Marc și el nu este disperat după dulciuri. Când era mic, până în 4 ani, eu nu i-am dat copilului ciocolată și domnul profesor m-a învățat la vremea respectivă să fac un mix din fructe uscate, miez de nucă, caju, alune și poate fi un dulce sănătos. Fructe uscate, nu confiate, pentru că acelea au zahăr adăugat.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Bineînțeles! E o mare diferență.
Simona Dragomir: La fel procedez și cu Rebecca acum și noi ne batem pe mixul acesta de fructe. Sunt norocoasă că mânâncă și salată. A revenit Ana și ne spune de copil că are 11 ani. Eu zic să încerci, Ana, pentru că și Marc al meu are 11 ani, Rebecca 4, însă eu mănânc foarte multe salate și cred că automat le-a fost ușor să învețe.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur că un copil va imita ceea ce vede în familie. Dacă îl vede pe tată sau mamă că fumează, va fuma și el, poate că excepțiile sunt cele care întăresc regula.
Simona Dragomir: Sau poate nu?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sau poate nu, dar sunt excepții.
Simona Dragomir: Deci dulcele sănătos până la ce oră să îl consumăm?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Dulcele sănătos, din păcate, nu prea există, pentru că dulcele modern conține zaharuri: zaharoză care este rafinată și siropul de porumb – amestecul de glucoză – fructoză care s-a dovedit că dezechilibrează tocmai balanța aceasta foarte fină dintre sațietate și foame. Acest dulce, siropul de porumb, care se găsește în foarte multe dulciuri, dacă nu în aproape toate dulciurile industriale, este una din cauzele obezității.
Simona Dragomir: Dar știu că sunt persoane care nu pot rezista fără dulciuri. Măcar în prima parte a zilei astfel încât să apuci să mai consumi din calorii și să încercăm un dulce sănătos.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Un dulce sănătos ar fi, exact cum am discutat, niște fructe din astea care conțin zaharuri naturale cum sunt curmalele uscate, prunele uscate, caisele, smochinele. Dar, atenție! Cu măsură, pentru că ele au foarte multe calorii!
Simona Dragomir: Corect! Asta am uitat să spun că mi-a atras atenția domnul profesor. „Lui poți să îi dai, dar ai grijă, Simona, că au calorii multe!”. Eu țin cont, deși, recunosc, câteodată și seara mă mai înfig în ele pentru că le am acolo la îndemână.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Aceste fructe conțin și fibre foarte importante pentru combaterea constipației, care este foarte răspândită.
Simona Dragomir: Este o problemă la femei, la femeia însărcinată poate apărea constipația. Ori metoda aceasta funcționează.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Un magiun natural.
Simona Dragomir: Da, de prune de Topoloveni, pentru că este fără zahăr.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Fără zahăr adăugat. Numai cu zahărul din fructe, din prună. Ar trebui să rezistăm tentației dulciurilor. Înainte era un slogan „Dați copiilor dulciuri!”. Eu cred că cel mai înțelept ar fi să spunem: „Nu dați copiilor dulciuri!”. Caloriile sunt de foarte proastă calitate în dulciuri, deci ne aduc numai calorii goale, fără să ne hrănească, fără să ne aducă minerale, vitamine, fibre. Ceea ce duce la apariția bolilor, în special supraponderalitatea, obsezitatea, însoțită de cele mai multe ori de diabetul zaharat de tip 2.
Simona Dragomir: Domnule profesor, aș mai avea o întrebare. De multe ori mai luăm și suplimente în funcție de ce carențe avem, în funcție de anotimp. Sunt suplimente naturale și mă refer la cele de la firma Zenyth pe care noi mereu le avem și vi le oferim ca premiu. Știu că e bine să știi când să iei suplimentele. De exemplu, Beauty Help știu că este indicat să îl iei seara. De ce? Pentru că organismul se reface, se regenerează mai ușor. Pentru cei care încă nu știu, Beauty Help este un complex de lux, are ingrediente foarte bune: colagen, acid hialuronic, fitoceramide, resveratrol, vitamina C, vitamina E, coenzima Q10. Știu că este recomandat să îl iei seara când organismul se reface, acționează mai bine, se văd rezultatele la nivelul feței.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Cum spuneam, bioritmul se comută pe funcția de regenerare – detoxifiere și în acest context, substanțele active din supliment chiar pot fi folosite de organism în procesul lui de regenerare și detoxifiere. Ori regenerarea fiecărei celule din corpul nostru, inclusiv a celulelor din dermul pielii, pentru că dermul este cel care dă suplețea, frumusețea, fermitatea, strălucirea tenului are nevoie să fie hrănit. Dermul este vascularizat. În derm se găsesc vase de sânge, vase limfatice și, prin intermediul lor, aceste substanțe sunt aduse în zona respectivă și pielea va rămâne tânără, fără riduri, pentru că ridul înseamnă pierderea colagenului. Și atenție! Nu vă expuneți la soare în momentele neindicate: după ora 9:00 sau 10:00 și înainte de ora 17:00. Pentru că 70-80% din riduri sunt efectul expunerii la soare, care din păcate a devenit agresiv, care uneori are un indice UV foarte ridicat. Îmi amintesc anul trecut erau indicii UV de 11-12. Dacă folosiți o cremă de protecție solară nu vă veți bronza, dar sigur vă va proteja. Să aibă un indice de protecție undeva la 50.
Simona Dragomir: Și să fie o cremă de calitate.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: O cremă de calitate pentru că dacă acea cremă antisolară nu este de calitate, ultravioletele vor descompune substanțele din acea cremă care pot fi chiar mai nocive decât ultravioletele. Ultravioletele, știm astăzi că atât ultravioletele de tip A, cât și ultravioletele de tip B pot duce la apariția cancerului de piele.
Simona Dragomir: Ramona revine. Ramona, e clar că ești fan dulciuri! Ne întreabă: „Dar o prăjiturică făcută în casă?” Dacă ai pus zahăr în ea… Ai făcut-o tu în casă, dar tot nu scapi de zahăr! Este ceva mai sănătoasă față de cea cumpărată din comerț, dar tot cu măsură ar trebui să faci și prăjituri.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Tot cu măsură și nu știu la ce fel de prăjitură se referă. O bezea căreia în loc de zahăr îi pui un îndulcitor de tipul steviozidei pe bază de stevia nu îngrașă. Bezeaua este albuș de ou.
Simona Dragomir: Deci depinde și de dulcele pe care îl faci în casă.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Calitatea alimentului compozit depinde de calitatea ingredientelor și de modul în care le asociezi. Sigur că este mai bun decât un alt fel de dulce care conține tot felul de substanțe, inclusiv tot felul de aditivi alimentari, coloranți, conservanți.
Simona Dragomir: Olivera vă întreabă cât se poate sta la plajă astfel încât să putem lua vitamina D din soare?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Să nu stai după ora 10:00 și înainte de ora 17:00 și nu trebuie să stai dezbrăcată. Oamenii sănătoși dacă stau cu antebrațul dezgolit, cu mânecă scurtă, cam într-o jumătate de oră – 15 minute organismul își sintetizează vitamina D3 (colecalciferol) direct, care este vitamina activă în fixarea calciului, dar nu numai. Colecalciferolul, vitamina D3, are funcții complexe inclusiv asupra creierului în organism. Deci este suficient să ne descoperim antebrațul, cu mânecă scurtă este suficient să facem suficientă vitamina D3 de care avem nevoie.
Simona Dragomir: Domnule profesor, cred că putem discuta la nesfârșit.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Bronzatul din păcate, așa cum se practică astăzi, nu este sănătos și o spun cu toată tăria. Stând nelimitat și dintr-o dată, nici măcar nu ne expunem treptat ca celulele respective să poată sintetiza melanina, care se sintetizează din tirozină, să aibă timp să se producă pentru că această melanină înconjoară ca o umbrelă ADN-ul (nucleul celulei) și nu permite radiațiilor ultraviolete să afecteze ADN-ul și să apară cancerul de piele. Deci această expunere nesăbuită pentru a deveni bronzați nu este sănătoasă. Mai ales că depinde și de fototip. Persoanele cele mai sensibile la radiația UV, la soare, sunt persoanele blonde-roșcate care nu se bronzează, dar care fac arsuri și într-un final, bolile acestea grave de piele. Mai mult, repet, 70% dintre riduri sunt datorate expunerii la razele agresive ale soarelui din momentele zilei în care nu trebuie să ne expunem.
Simona Dragomir: Din nou, Alexandra vă întreabă dacă o plimbare în aer liber e de preferat decât mersul la sala de fitness?
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da. Cu siguranță.
Simona Dragomir: Domnul profesor a spus: orice tip de mișcare, în funcție de ce preferați și mai ales că este vorba de aer liber.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Mersul este cea mai fiziologică mișcare, pe lângă înot. Mersul și mersul vioi e de preferat să fie făcut în spații curate, pentru că alergatul pe marginea autostrăzii sau a arterelor principale crește rata metabolismului bazal și noi, inhalând toate noxele de la eșapamentele mașinilor și praful, ne intoxicăm mult mai rapid decât dacă am merge la pas sau decât dacă nu am merge în aceste zone. Deci mersul pe jos este foarte indicat, este cea mai bună activitate fizică, cea mai fiziologică, dar practicată în spații cât mai curate.
Simona Dragomir: Mulțumim pentru sfaturi, domnule profesor! Iată, am reținut că este important când mâncăm, ce mâncăm, importantă e și mișcarea. Hidratarea, nu am apucat să spunem, dar este foarte importantă, știți asta sau sper că știți măcar teoretic. Știu că practic este mai greu, nu bem întotdeauna suficientă apă, dar merită reținut. Vă mulțumesc din suflet, domnule profesor!
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Aș mai vrea să adaug ceva! Nu trebuie toate luate foarte strict, la secundă, la milimetru, la calorie. Să ascultăm și de organismul nostru care întotdeauna ne dă semnale, dar dacă nu-l ascultăm, aceste semnale vor fi ignorate și vom ajunge într-o stare de sănătate precară. Fiecare este un unicat și ceea ce am spus eu aici trebuie adaptat la fiecare persoană. Nu există două persoane la fel, cu necesități la fel, fie alimentare, fie de orice natură vreți dumneavoastră. Ce am spus eu este un cadru general care trebuie aplicat în mod personal pentru că suntem unicate!
Simona Dragomir: Mulțumim pentru sfaturi, domnule profesor, și vă așteptăm să reveniți aici, alături de noi, la Ziarul de Sănătate!
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi: Cu drag!
Simona Dragomir: Mulțumim dragile mele, dragii mei că ne-ați urmărit, ne-ați fost alături! După acest direct colegii mei vor selecta două întrebări din mulțimea de mesaje sosite, cele mai bune, cele mai interesante întrebări și veți fi premiați cu cartea domnului profesor Gheorghe Mencinicopschi: „Noua ordine alimentară și noi ce mai mâncăm?”, volumul 1. Cei care au norocul să câștige vor primi cartea, dacă nu, o găsiți în librării, așa cum v-am spus. Rămâneți cu noi, mulțumim încă o dată pentru mesaje și vă așteptăm să reveniți alături de noi la următorul direct. Până atunci să rămâneți sănătoși, voioși! Toate cele bune! Pe curând!
