Grăsimile trans se obțin prin hidrogenarea uleiurilor vegetale și sunt folosite pe scară largă în producția alimentelor pentru că sunt mai ieftine și mai puțin perisabile decât grăsimile naturale, afirmă specialiștii OMS. Se găsesc cu precădere în margarină, în foietaje, biscuiți, napolitane și alte dulciuri, în chipsuri, floricele de porumb pentru cuptorul cu microunde, hamburgeri și alte produse fast-food, supe instant.
Grăsimile trans sunt ieftine și ușor de folosit, fapt ce le face populare în rândul producătorilor, afirmă dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general OMS. Autoritățile sanitare estimează că, în fiecare an, consumul de grăsimi trans provoacă moartea a peste 500.000 de oameni din cauza bolilor cardiovasculare. „OMS face apel către guverne de a utiliza planul de măsuri REPLACE pentru eliminarea din alimentație a grăsimilor trans produse industrial, peste tot în lume”, precizează reprezentantul OMS.
Planul pentru eliminarea grăsimilor trans
Planul REPLACE cuprinde 6 măsuri strategice pentru eliminarea rapidă, completă și durabilă din alimentația mondială a grăsimilor trans industriale, se arată în comunicatul de presă al OMS.
- REview: identificarea și examinarea surselor alimentare de grăsimi trans și schimbarea politicilor necesare.
- Promote: promovarea înlocuirii grăsimilor trans industriale cu uleiuri și grăsimi sănătoase.
- Legislate: adoptarea unor legi sau luarea unor măsuri legislative privind eliminarea grăsimilor trans.
- Assess: evaluarea și monitorizarea consumului de grăsimi trans în rândul populației.
- Create awareness: sensibilizarea factorilor politici, producătorilor, furnizorilor și a publicului cu privire la consecințele pe care grăsimile trans le au asupra sănătății.
- Enforce: supravegherea aplicării reglementărilor legislative.
Estimările arată că înlocuirea grăsimilor trans cu uleiuri sănătoase ar putea salva peste 10 milioane de oameni în 25 de ani de la eliminarea lor. Dovezi și exemple pozitive există în Danemarca și New York.
„De ce copiii noștri să consume un ingredient atât de nociv?”
În Danemarca, prima țară care a impus restricții privind conținutul de grăsimi trans în alimente, numărul deceselor prin boli cardiovasculare a scăzut mai rapid decât în alte țări.
În urmă cu circa 10 ani, primarul orașului New York, Michael Bloomberg, a urmat exemplul danezilor și a interzis grăsimile trans în alimentația publică. Devenit între timp ambasador mondial OMS pentru boli netransmisibile, Bloomberg a declarat: „Interzicerea grăsimilor trans în orașul New York a contribuit la reducerea numărului de infarcte miocardice. Am reușit acest lucru fără a modifica nici gustul, nici prețul alimentelor, iar eliminarea grăsimilor trans la nivelul planetei ar putea salva milioane de vieți”.
„De ce copiii noștri să consume un ingredient atât de nociv?”, se întreabă dr. Tedros. OMS recomandă ca, în total, aportul de grăsimi trans să nu depășească 1% din aportul caloric zilnic, adică sub 2,2 grame pe zi la un aport de 2000 de calorii.
Ce rău fac grăsimile trans?
Grăsimile trans duc la creșterea nivelului colesterolului „rău” (LDL), un marker biologic recunoscut pentru riscul cardiovascular pe care îl provoacă. Consumul crescut de grăsimi trans mărește riscul de cardiopatie cu 21% și riscul de deces prin infarct cu 28%, potrivit OMS. O serie de studii arată că grăsimile trans declanșează și întrețin inflamația cronică și ateroscleroza.
Specialiștii ne sfătuiesc să citim cu atenție etichetele alimentelor și să le evităm pe cele care conțin grăsimi hidrogenate sau grăsimi parțial hidrogenate, care nu sunt altceva decât grăsimi trans. În locul acestora putem opta pentru surse de grăsimi sănătoase cum ar fi uleiul de măsline, uleiul de in, semințele de in, pește de ape reci (bogat în omega 3), avocado, nuci, migdale. Cum deosebim grăsimile bune de cele rele află aici.
În România, nu există reglementări privind conținutul de grăsimi trans în alimente. Potrivit stirileprotv.ro, autoritățile române spun că vor lua măsuri în această privință, cu toate că în Parlament este depus un proiect de lege pentru stabilirea conținutului de acizi grași trans în produsele alimentare, dar care încă nu a fost luat în dezbatere.
Surse:
www.who.int/fr/news-room/detail/14-05-2018-who-plan-to-eliminate-industrially-produced-trans-fatty-acids-from-global-food-supply
stirileprotv.ro/stiri/sanatate/romania-ar-trebui-sa-interzica-in-5-ani-chipsurile-biscuitii-si-produsele-fast-food.html
