Autor: Filip I.M., Popa A., Ionita Valentina Adina, Maftei Adriana, Zaharia Georgiana, Tanaselea Andreea Gabriela, Sârbu Klara AMGI, Școala Postliceală Sanitară „Laureatus“ Târgu Neamț medic rezident DV, medic specialist MF, CMI Klara Sârbu
După o perioadă în care am fost obişnuiți să stăm mai mult în casă şi să consumăm preponderent alimente conservate, este posibil să ne confruntăm cu o stare de slăbiciune fizică, de oboseală permanentă şi nejustificată, precum şi cu dureri de cap şi cu dificultăți de concentrare. Toate aceste stări definesc astenia de primăvară, care, în opinia medicilor, este consecința ieşirii din hibernare şi a efortului de adaptare a organismului la noile condiții de viață.
Ce modificări hormonale au loc?
Potrivit unei teorii, astenia de primăvară este cauzată de scăderea concentrației de beta endorfine din plasma sangvină. Beta endorfinele sunt hormoni care, în concentrație ridicată, induc o stare de bine şi au o acțiune calmantă. Se pare însă că acesta nu este singurul hormon al cărui nivel este influențat la schimbările pe care le presupune noul sezon. Şi hormonul stimulator al melanocitelor (MSH), secretat de glanda pituitară, este influențat. Eliberarea acestuia depinde, printre altele, şi de expunerea la lumină, care este mai mare primăvara. Hormonul MSH stimulează producția şi eliberarea melaninei, pigmentul pielii, însă are şi alte roluri în organism. Studiile mai recente au arătat că, în concentrație mare, el scade apetitul, lucru care explică de ce unele persoane simt că nu au poftă de mâncare la trecerea de la iarnă la primăvară. De asemenea, femeile sunt mai predispuse la astenie, comparativ cu bărbații, pentru că au o vulnerabilitate fizică şi emoțională mai mare.
O provocare pentru psihicul fragil
Pentru persoanele cu un temperament melancolic sau coleric, schimbarea de sezon poate să declanşeze o tulburare depresiv-anxioasă care, ignorată, riscă să se transforme într-o depresie în toată regula. Lumina soarelui este un factor protector pentru psihic, dar, pe de altă parte, şi modificările metabolice au consecințe asupra sistemului nervos. Anumiți oameni reacționează paradoxal la creşterea cantității de lumină. Ei pot să interpreteze greşit efortul de adaptare depus de organism. Iar pentru că schimbarea îi dezechilibrează, pot deveni mai iritabili, mai anxioşi, chiar dacă schimbarea în sine este benefică. Astenia psihică se manifestă prin instabilitate emoțională (persoana trece brusc de la o stare emoțională la alta şi simte adesea nevoia să plângă). Alte simptome specifice sunt dispoziția anxioasă şi nervoasă, oboseala şi scăderea semnificativă a stimei de sine. Afectează mai ales persoanele care muncesc în condiții de stres crescut.
Fii realist şi responsabil!
Motivele asteniei psihice de primăvară variază de la o persoană la alta. Pentru unele, este vorba de revenirea la cruda realitate, după speranțele pe care le-a adus începutul de an. Aceste persoane se deprimă pentru că observă că nimic nu s-a schimbat în bine. Specialiştii le recomandă să îşi asume problemele cu responsabilitate şi să dea dovadă de mai multă disciplină şi de respect pentru propria persoană. 40% din femeile din România suferă de astenie de primăvară, potrivit statisticilor.
Simptome care anunță astenia
- O stare de oboseală care diferă de oboseala zilnică.
- O stare de slăbiciune aproape continuă.
- Senzația de lipotimie (starea de leşin).
- Mişcările par a cere un efort suplimentar.
- Efortul intelectual este mai epuizant decât în mod firesc.
- Amețeli uşoare.
- Nesiguranța în anumite mişcări.
- O stare de tremur interior.
- O stare de nervozitate.
- Te mobilizezi mai greu să duci responsabilitățile zilnice la bun final.
Atenție! Din cauza acestor stări, pot să apară simptome conexe, cum ar fi: senzația de inutilitate, de depresie, mai ales dacă simptomele inițiale sunt greşit interpretate, avertizează psihoterapeutul.
Soluții ca să combați astenia
1. Cât mai multă mişcare în aer liber!
Exercițiile fizice efectuate în parc, alergările uşoare, plimbările sau orice activitate care-ți pune sângele în mişcare luptă împotriva asteniei de primăvară.
2. Ai grijă la ceea ce mănânci!
Deoarece organismul tău este sărăcit de vitamine şi minerale după o iarnă lungă, asigură-i nutrienții de care are nevoie. Limitează consumul alimentelor grase, al prăjelilor, al produselor procesate, al dulciurilor din comerț şi introdu în regimul tău zilnic cât mai multe legume, verdețuri, rădăcinoase şi câteva fructe. Alimentele crude sunt esențiale pentru a asigura energie organismului, de aceea ai grijă să introduci în fiecare zi cât mai multe crudități. Dar nu uita nici de grăsimile sănătoase şi carbohidrații complecşi care sunt esențiali pentru buna funcționare a corpului.
3. Dormi cel puțin 7 ore pe noapte!
Respectă programul de somn, încearcă pe cât posibil să te pui la somn la aceeaşi oră şi nu-ți tăia din orele de somn. Organismul are nevoie de odihnă şi se reface pentru a-ți asigura energia de care ai nevoie pe parcursul zilei.
4. Nu uita să te bucuri!
De lucruri mărunte, de locuri care îți trezesc amintiri plăcute, de speranțe pe care vrei să le duci la împlinire.
5. Bea un ceai verde sau un smoothie verde dimineața!
Ceaiul verde te revigorează şi te ajută să începi ziua în forță. De asemenea, reține că organismul are nevoie de enzimele din hrana crudă, deoarece ele reglează toate funcțiile organismului. Amestecă frunze de spanac cu 1 măr sau 1 mango, 1 banană, 1/2 lămâie, 1 castravete mic, 2 bețe de țelină şi apă (în funcție de consistența dorită) şi consumă această băutură dimineața sau oricând te simți lipsită de energie. Odata cu venirea primăverii organismul este tot mai slăbit, iar majoritatea dintre noi acuzăm în această perioadă stări de oboseală generală, însoțite de slăbiciune fizică și incapacitate de concentrare. Medicii nutriționiști spun că toate aceste stări apar din cauza lipsei vitaminelor și a mineralelor din corp. Mai mult, lipsa unui stil de viață ordonat, care să cuprindă exerciții fizice și alimentație diversificată, accentuează starea de moleșeală. Specialiştii în nutriție precizează că alimentele de primăvară refac rezerva de antioxidanți şi întăresc sistemul imunitar. Medicii recomandă să includem în alimentația zilnică cel puțin unul dintre alimentele specifice acestui anotimp pentru a preveni apariția asteniei, a anemiei şi a depresiei. Mai mult, verdețurile de primăvară fortifică organismul, ajută la eliminarea toxinelor acumulate în perioada iernii şi reduc nivelul colesterolului. Potrivit specialiştilor, aceste alimente sunt recomandate mai ales persoanelor care vor să slăbească, deoarece accelerează procesul de ardere a grăsimilor, fără a afecta sănătatea.
Spanacul protejează vederea
„Spanacul este bogat în fier, acid folic şi calciu“, spune medicul nutriționist Mihaela Bilic. Contrar legendei, absorbția de fier este foarte scăzută, fiind combinat cu acidul oxalic, rămâne neabsorbit şi are efecte de accelerare a tranzitului intestinal lent, adaugă specialistul.
Salata verde are proprietăți sedative
Salata verde este bogată în beta-caroten şi vitamina C. „Este diuretică, ameliorează problemele digestive, iar conținutul de fibre şi antioxidanți scade riscul de cancer de colon. În plus, datorită conținutului de latex alb, prezent în tijele de salată, acest aliment are proprietăți sedative“, explică nutriționistul. De asemenea, frunzele de salată sunt sărace în kilocalorii şi au un conținut ridicat de minerale şi vitamine benefice pentru organism.
Ridichea, regina antioxidanților
Ridichea este un alt aliment „vedetă“ al acestui sezon. Medicii nutriționişti spun că această legumă are un conținut ridicat de antioxidanți şi astfel devine aliatul împotriva cancerului. Ridichea este recomandată persoanelor care au un ten sensibil, deoarece conține vitamina C, fosfor, zinc şi o parte din vitaminele B, spun nutriționiştii.
Urzicile ajută la detoxifiere
Urzicile conțin un număr mare de aminoacizi, vitamina A, B2, C şi K, clorofilă, săruri minerale, precum calciu, magneziu, fier şi siliciu, substanțe proteice şi acid folic.
Surse:
- revistafarmacie.ro
- csdi.ro
- Stadtman E.R., Levine R.L., Protein oxidation, Ann.N.Y.Acad.Sci, 2000, 899, 191-208.
