Căpșune, struguri, pepene, salată, roșii, castraveți – și toate acestea iarna. Supermarketurile ne oferă oricând fructe și legume, fără a ține cont de anotimp. Comerțul global pare să ne pună la îndemână o varietate de alimente, indiferent de sezon. Pare normal, nu? Însă consumul de alimente în afara sezonului lor obișnuit de creștere nu are niciun sens economic, ecologic sau nutrițional. Să vedem de ce!
Curiozități
Ai auzit de „milele alimentare”? E vorba despre distanța pe care o parcurg alimentele din supermarketuri de la locul de producție până la magazinul tău preferat. Această distanță, exprimată adesea în mii de kilometri, este o măsură a cât de multe resurse și alți factori intră în transportul acestor produse alimentare.
Știai că un morcov poate călători și 2000 de kilometri până să ajungă în salata ta?
Cum se pierd nutrienții pe drum?
Statisticile arată că aproximativ 40% din energia utilizată în sistemul alimentar se îndreaptă către producția de îngrășăminte chimice și pesticide. 14% din energia folosită pentru transportul produselor alimentare de la fermă la magazin înseamnă două treimi din cantitatea totală de energie utilizată pentru producerea de alimente. În total, aproape 80% din energia sistemului alimentar se îndreaptă către prelucrare, ambalare, transport, depozitare și prepararea hranei. Astfel, ajungem să plătim mult mai mult pentru aceste costuri decât pentru nutriția în sine.
De ce reprezintă aceste lucruri o problemă? În primul rând pentru că densitatea nutrienților din fructe și legume începe să scadă din clipa în care acestea sunt recoltate. Unele fructe și legume pot petrece până la cinci zile în tranzit, pot sta 1-3 zile pe rafturile supermarketurilor până să le cumperi, urmând ca apoi să mai petreacă până la 7 zile în frigider înainte de a fi consumate. Biochimistul Donald R. Davis susține că legumele de pe rafturile supermarketurilor de astăzi au cu 5% până la 40% mai puține minerale față de acum 50 de ani. Alți experți estimează că ar trebui să consumi 8 portocale pentru a obține valoarea nutritivă pe care bunica ta o obținea consumând doar una. Fasolea verde și mazărea își pierd între 15% și 77% din conțintul lor nutritiv până ajungi să le consumi din supermarket. De asemenea, broccoli, care este în mod obișnuit extrem de bogat în nutrienți, își poate pierde aproape 60% din flavonoidele sale.
Soluția: agricultura durabilă și responsabilă
O serie întreagă de factori contribuie la degradarea nutrienților, cum ar fi agricultura pe scară largă, folosirea pesticidelor sau practicile de inginerie genetică. Un măr poate fi pulverizat de până la 16 ori pe parcursul duratei sale de viață, cu peste 30 de substanțe chimice diferite. Ingineria genetică, folosită pentru obținerea produselor mai mari, mai frumoase și mai rezistente lasă conținutul de nutrienți în afara ecuației. Practicile agricole industriale epuizează solul de nutrienți, astfel încât aceștia devin mai puțin disponibili pentru plante. Mai mult decât atât, produsele sunt forțate să se maturizeze nenatural, sărind peste procesul obișnuit de clădire a nutrienților în sezonul lor. De exemplu, conținutul de vitamina C din spanacul cultivat iarna a fost de trei ori mai mic față de cel din spanacul cultivat vara.
Agricultura durabilă se referă la consumul produselor locale și sprijinirea fermierilor care folosesc metodele prietenoase cu mediul. Produsele locale, cultivate în sezonul lor, sunt maturate în mod natural, bogate în nutrienți și sunt scutite în mare parte de „chinurile” transportului, prelucrării și ambalării. Această practică durabilă este singura care poate susține aprovizionarea cu alimente pe termen lung, reducând și efectele agricole asupra climei. De asemenea, fermierii locali sunt mai responsabili decât societățile anonime și este în interesul lor să ofere cele mai bune produse și să sprijine economia locală.
Alimentele proaspete și crescute natural – sursă completă de nutrienți
În mod tradițional, alimentația noastră este una de sezon, naturală și neprocesată. Vara consumăm fructele și legumele proaspete. Toamna ne concentrăm spre păstrarea cărnii de animale, colectarea și păstrarea fructelor cu coajă lemnoasă, semințelor și altor părți ale recoltei pentru iarnă, iar primăvara ar aduce un nou început al alimentelor proaspete. În acest mod natural și tradițional suntem aproape de o dietă Paleo, care înseamnă multe produse alimentare neprelucrate și de sezon.
În timp ce corpurile noastre încă reacționează la anotimpuri, din punct de vedere alimentar pare că trăim o vară continuă. Acumulăm grăsime pe tot parcursul anului, fără a mai consuma energia pentru a obține produse alimentare proaspete. De asemenea, nici nu obținem suficienți nutrienți pentru a preveni răceala sau gripa în timpul iernii.
Un alt motiv pentru a mânca fructe și legume sezoniere este gustul. Produsele proaspete și maturate în mod natural vor avea un gust mult mai bun decât cele forțate să crească și ținute mult timp în depozit sau în tranzit. Bucătarul Kurt Michael Friese susține că, atunci când consumăm alimente în afara sezonului lor obișnuit, suntem mai puțin sensibili la gustul și calitatea alimentelor noastre. Cerul gurii noastre se deteriorează la fel ca sănătatea ochilor dacă aceștia ar fi lăsați în întuneric pentru prea mult timp.
Anotimpurile – sursă naturală de diversitate
În loc să te gândești că îți limitezi diversitatea alimentelor pe care le mănânci, extinde posibilitățile alimentelor de sezon pe care să le consumi. Michael Pollan spune că există peste 80.000 de specii vegetale cunoscute. Aproximativ 3.000 au fost în uz comun, dar astăzi agricultura industrială se rezumă la doar 4 culturi care reprezintă două treimi din aportul caloric al oamenilor din întreaga lume: porumb, orez, soia și grâu. Oamenii sunt omnivori și au nevoie între 50-100 de compuși chimici diferiți pentru a-și menține sănătatea. De aceea, anotimpurile trebuie luate drept o sursă de diversitate naturală.
Așadar, cum mănânci în funcție de anotimp? Toate plantele trec printr-un ciclu de viață similar: germinare, înfrunzire, înflorire, apariția fructelor și apoi stocarea zaharurilor în rădăcini. Legumele cu frunze verzi sunt cele mai bune de consumat primăvara. „Floarea” de broccoli și tomatele sunt cele mai potrivite în timpul verii. Dovleacul și alte legume rădăcinoase conțin cantități mari de nutrienți depozitați pentru toamnă și iarnă. Un ghid al alimentelor potrivite în funcție de sezon poți găsi aici. Care sunt alimentele tale preferate în funcție de anotimp?
Surse:
- lifehacker.com/why-eating-seasonally-and-locally-is-better-for-you-an-1563025065
- draxe.com/eating-seasonally/
- draxe.com/nutrient-density-count-calories-no-more/
- draxe.com/broccoli-nutrition/
- draxe.com/spinach-nutrition/
- draxe.com/why-i-dont-eat-a-paleo-diet-but-close/
- sustainabletable.org/seasonalfoodguide/
