Ţesutul limfoid asociat tractului gastrointestinal (GALT) reprezintă cea mai mare masă de celule cu competențe imunitare din organismul uman. Eficiența funcționării celulelor GALT este legată de calitatea și cantitatea colonizării bacteriene cu bacterii sanogene (pozitive) a tractului gastrointestinal. Din interacțiunea celulelor GALT cu flora comensală a intestinului (bacteriile care se regăsesc în mod natural aici, nedăunătoare), cercetătorii cred că derivă un tip de memorie, similară celei a sistemului imunitar general, care permite tractului digestiv să recunoască și în viitor anumite particule de hrană sau diferiți antigeni şi agenți patogeni ca fiind acceptabili (deci care nu declanșează un răspuns imunitar și inflamator) sau nocivi.
Societatea modernă a generat în ultimul secol numeroase provocări noi pentru organismul uman, la care acesta a trebuit să se adapteze într-un timp relativ scurt. Multitudinea xenobioticelor noi (substanțe chimice, străine organismului) la care suntem expuşi prin alimentație, apă, sol, aer precum și cele ajunse în organism din cauza stilului de viață (alcool, fumat, stres prelungit, deficențe nutriționale) reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății moderne. Un raport realizat în SUA (publicat de „Pesticides Action Network” pe baza unor date colectate de „Food and Drug Administration”) a arătat că un individ este expus în medie la 70 de substanțe chimice toxice doar prin intermediul alimentației. La acestea se adaugă în mod evident alte substanțe toxice provenind din aer, substanțe din industria chimică, din produsele de igienă personală şi cele de igienă domestică.
Incidența afecțiunilor cronice a crescut foarte mult în ultimele decenii, determinând o scădere a mediei de vârstă la care se declanşează astfel de probleme. În aceste condiții, strategiile de prevenire a multor afecțiuni cronice reprezintă cea mai importantă şi eficientă abordare pentru sănătate. La aceasta se adaugă necesitatea susținerii sistemului imunitar, inclusiv a celui de detoxifiere, pentru a face față cât mai bine agresiunilor externe. Spre exemplu, afectarea funcționării celulelor imunitare GALT (din cauze precum intoleranțe alimentare nedepistate, digerare ineficientă a proteinelor, sindromul intestinului permeabil, infecții virale, bacteriene şi fungice) generează o reacție de inflamare şi stres al organismului.
Acest lucru duce la creşterea secreției de cortizol de către glandele suprarenale, la fel ca în cazul situațiilor de stres cu care ne confruntăm zilnic. Cortizolul la rândul său suprimă funcționarea optimă a sistemului imunitar, ceea ce continuă cercul vicios: tractul digestiv nu mai este eficient în selectarea şi eliminarea toxinelor și a agenților patogeni, aceştia determină inflamații cronice ale mucoasei intestinale, care generează deficiențe de absorbție şi tulburări ale producției de factori imunitari intestinali ş.a.m.d.
GALT (gut-associated lymphoid tissue), „țesutul limfoid asociat mucoasei digestive”, este sediul a 70-80% din celulele sistemului nostru imunitar, fiind un sistem de celule limfoide aflate pe suprafața epitelială a tractului gastrointestinal. De asemenea, se estimează că limfocitele T asociate epteliului de la suprafața intestinului subțire reprezintă aproximativ 60% din numărul total de limfocite din organism (conform Diviziei de Gastroenterologie, Mount Sinai School of Medicine, NY).
GALT conține atât țesut limfoid organizat (precum ganglionii limfatici mezenterici), cât şi limfocite difuz organizate, prezente în epiteliul intestinal. La nivelul acestora din urmă se produce şi imunoglobulina A, o substanță (anticorp) cu rol esențial în protecția mucoasei intestinale şi a întregului organismului față de anumiți antigeni. Imunoglublina A are un rol important în cadrul sistemului imunitar deoarece este implicată în formarea de anticorpi care ajută la prevenirea aderării antigenilor respectivi la epiteliul intestinal și ajută la excretarea lor.
În mod normal, limfa este drenată zilnic prin cei aproximativ 500 de noduli limfatici din organism, iar cea mai mare concentrație se regăseşte în GALT, în tractul digestiv. Agenții patogeni care supraviețuiesc primelor faze ale digestiei sunt identificați de receptorii din GALT, care coordonează apoi un răspuns imunitar corespunzător. De exemplu, persoanele cu un deficit al enzimelor necesare pentru digestia lactatelor cunosc reacția de intoleranță a organismului, chiar dacă nu ştiu poate că aceasta se datorează răspunsului imunitar provocat de celulele GALT.
GALT şi funcțiile digestive
Interacțiunile celulelor GALT cu funcțiile gastrointestinale sunt dinamice. Spre exemplu, sub acțiunea anumitor stimuli, celulele GALT contribuie la creşterea sau scăderea permeabilității intestinale, sau provoacă reacții de intoleranță/ eliminare/ degradare a unor antigeni. Decizia de a induce toleranța mucoasei sau reacția de inflamare revine în sarcina acestor celule imunitare localizate în diferite părți ale tractului intestinal.
De regulă, funcționarea optimă a GALT inhibă răspunsul alergic și scade sensibilitatea alimentară, motiv pentru care prevalența intoleranțelor și alergiilor alimentare indică anumite disfuncții ale acestui țesut şi, implicit, ale sistemului imunitar. Dar această funcționare optimă este strâns legată şi de popularea corespunzătoare a intestinului cu microflora bacteriană sanogenă.
GALT şi disbioza intestinală
Perturbarea echilibrului microbiotic intestinal (disbioza) se asociază frecvent cu sindromul intestinului permeabil. Ambele tulburări au ca urmare eliminarea deficitară a antigenilor din tractul digestiv şi pătrunderea lor fluxul sangvin şi limfatic. Microflora bacteriană formează o peliculă (un biofilm) de-a lungul pereților intestinali. Atunci când acest strat bacterian este afectat de toxine din alimentație, diferiți agenți patogeni sau chiar macromolecule de hrană insuficient digerată, este afectată direct şi capacitatea de absorbție de nutrienți a membranelor mucoasei intestinale. Disbioza cronicizată duce în timp la iritarea şi inflamarea vililor, care fac parte din suprafața absorbantă a peretelui intestinal.
Studii efectuate pe şoareci de laborator au arătat că indivizii la care tractul digestiv a fost sterilizat, deci fără microflora bacteriana sanogenă, au manifestat dereglări ale funcției celulelor GALT şi alte sistemului imunitar per ansamblu. Simbioza dintre sănătatea microflorei bacteriene benefice şi funcționarea optimă a celulelor GALT, ca parte esențială a sistemului imunitar, este un element foarte important în prevenirea şi tratarea multor afecțiuni cronice. Celulele GALT primesc de la microflora intestinală informații referitor la agenții patogeni care au trecut de filtrele inițiale. Acest sistem complex trebuie să decidă atunci împotriva căror agenți este necesară declanşarea unui anumit răspuns de tip alergic. Informația este transmisă apoi la sistemul imunitar şi cel endocrin.
Microflora bacteriană sănătoasă din intestin, respectiv proliferarea acesteia în detrimentul celei patogene influențează direct capacitatea de apărare a întregului organism. Un exemplu bun al interdependenței dintre această microfloră şi starea generală a organismului este producția vitaminei K, un factor coagulant esențial. Această vitamină este preluată parțial din alimentație, însă este produsă şi în intestin prin acțiunea microflorei. Dacă funcționarea acesteia este perturbată (de toxine, medicamente, alimentație dezechilibrată, agenți patogeni), deficitul de vitamina K din organism poate avea consecințe grave precum creşterea riscului de hemoragii chiar şi în cazul unor traumatisme minore.
Aşa cum au arătat mai multe studii (printre care şi unul realizat la Londra, publicat în Journal of Nutrition, 2007), sistemul imunitar digestiv este puternic influențat de alimentație, cu atât mai mult atunci când sunt deja instalate afecțiuni cronice precum boala Crohn sau enterocolita necrozantă. Eliminarea agenților patogeni şi a substanțelor toxice care afectează tractul digestiv (implicit şi celulele cu rol imuniar din cadrul GALT) şi regenerarea acestuia influențează pozitiv evoluția unor afecțiuni localizate atât în tractul digestiv, cât şi în alte părți ale organismului mai îndepărtate de sfera digestivă. Studiile au arătat, spre exemplu, că aportul de inulină şi oligofructoză are efecte benefice asupra GALT, stimulând producția de SCFA (acizi graşi cu lanț scurt) care au rol imunoreglator – conform Federal Research Center for Nutrition and Food, Germania, „Journal of Nutrition”, 2007).
GALT şi alergiile alimentare
Alergiile sunt expresia unor reacții exacerbate ale sistemului imunitar în urma anumitor stimuli. Sistemul imunitar este o rețea foarte complexă din care fac parte mai multe tipuri de leucocite (limfocite, granulocite și altele) şi celulele GALT, din care cea mai mare parte se află în sistemul digestiv.
Declanşarea reacției alergice precedă declanşarea simptomatologiei specifice. Reacția alergică a organismului față de anumiți antigeni este declanşată în condițiile în care tractul digestiv (celulele GALT și microflora bacteriană sanogenă din intestin) nu îşi îndeplineşte corect funcția de protecție fizică (oprirea trecerii antigenilor şi a agenților patogeni prin peretele intestinal direct în sânge) şi biochimică (prin neutralizarea antigenilor şi a agenților patogeni şi stimularea eliminării lor).
Conexiunea dintre acțiunea celulelor GALT şi restul sistemului imunitar
Cea mai importantă consecință a unei infecții în zona digestivă este declanșarea unui răspuns inflamator, mediatorii inflamatori dând semnalul pentru activarea și dezvoltarea limfocitelor naive, care sunt limfocitele produse de măduva roșie și de timus, care nu au venit încă în contact cu antigeni. Acestea intră prin fluxul sangvin în țesuturile limfoide, unde pot întâlni diferiți antigeni care le activează. De aici, limfocitele activate circulă prin sistemul limfatic ce irigă intestinele, trece prin ganglionii limfatici mezenterici pentru a ajunge prin sânge în întregul organism. Apoi ele revin în țesuturile mucoase prin microcirculația sangvină a pereților intestinali și a altor zone în care se află țesuturi de tip MALT (plămânii, organelle de reproducere).
Astfel, un răspuns imunitar care a fost început de antigeni prezenți într-un număr limitat în plăcile Peyer este diseminat în toate țesuturile mucoase din organism. Acestea se regăsesc doar în intestinul subțire, dar foliculi similari cu celulele plăcilor Peyer se regăsesc și în apendice, în alte porțiuni din tractul gastrointestinal și în tractul respirator.
Aceste căi de circulație a limfocitelor sunt distincte de, respectiv paralele cu circuitul limfocitelor în restul sistemului limfoid periferic (format din splină și nodulii limfatici) și fac parte din așa-numitul sistem mucos limfoid. Zonele mucoase din organism sunt vulnerabile față de infecții și posedă de aceea mecanisme imunitare complexe, atât înnăscute, cât și adaptative. De fapt, în afara infecțiilor pe calea mucoasă, singurele alte modalități de contractare a infecțiilor sunt prin intermediul sângelui (injecții, transfuzii sau mușcături). În plus există numeroase dovezi ale interacțiunii dintre sistemul imunitar mucos și sistemul imunitar general, motiv pentru care acesta din urmă este extrem de important pentru protejarea organismului uman.
Conform mai multor cercetări (printre care un studiu publicat în ”Clinical Microbiology Reviews”, 2001), un răspuns imunitar eficient în țesuturile mucoase limfoide generează reacții eficiente de protecție și în sistemul imunitar general. Mai mult, s-a constatat că stimularea sistemului imunitar general (de regulă prin injecții – vaccinuri) nu generează întotdeauna și un răspuns imunitar mucos, în schimb stimularea răspunsului imunitar în țesuturile limfoide mucoase poate duce la producția de celule imunitare B și T atât în mediul mucos, cât și în alte zone ale sistemului imunitar general.
