MALT include membranele mucoase digestive, urinare, respiratorii și ale tractului reproductiv. MALT se regăsește în intestinul subțire în mici porțiuni (patches) în interiorul mucoasei intestinale. MALT colectează antigeni din tractul respirator, gastrointestinal și urogenital. Majoritatea țesuturilor de tip MALT se găsesc sub forma unor mici grupuri de celule, dar în unele zone, acestea pot forma grupuri mai mari (cum sunt plăcile Peyer din cadrul ţesutului limfoid asociat tractului gastrointestinal) sau organe, precum amigdalele sau apendicul.
Constituie un sistem imunitar specializat, care protejează în primul rând (dar nu numai) suprafețele mucoase. Cea mai extinsă subgrupă a acestuia, țesutul GALT (aflat în tractul digestiv), conține până la 80% din toate celulele imunitare (limfocitele) organismului. Elementele limfoide asociate diferitor țesuturi mucoase din organism prezintă similarități atât de organizare, cât și funcționale.
Complexitatea acestui sistem imunitar derivă, pe de o parte, din necesitatea unor reacții eficiente față de o mulțime de agenți patogeni, iar pe de altă parte din nevoia de a recunoaște și permite accesul a numeroase substanțe nutritive inofensive (reacția de toleranță). Răspunsul umoral este esențial pentru eficiența imunității mucoase; principalul mediator umoral al acesteia este imunoglobulina A secretorie și, într-o mai mică măsură, imunoglobulina G secretorie.
Imunoglobulina A în sistemul imunitar mucos
Caracteristica majoră a sistemului imunitar mucos o reprezintă preponderența anticorpului IgA secretorie, care poate fi deosebită de IgA serică prin anumite proceduri fiziochimice și imunologice. Celulele care produc IgA secretorie sunt predominante în țesuturile mucoase. Studiile au arătat că IgA secretorie joacă un rol important nu numai în infecțiile țesuturilor mucoase, ci și în infecțiile sistemice care își au sursa în suprafețe mucoase.
Inițial s-a crezut că inducerea unui răspuns imunitar în țesuturile mucoase este un fenomen local, restrâns la țesuturile respective. S-a descoperit însă că există anticorpi în unele secreții externe, direcționați împotriva unor antigeni care nu se află în zonele respective. De asemenea, s-a constatat că în urma aplicării unui antigen asupra unui țesut mucos, anticorpii aferenți respectivului antigen se pot regăsi în țesuturi mucoase îndepărtate de cel inițial.
Celulele imunitare de tipul GALT, dar și altele din categoria MALT, prin producția de citochine și declanșarea unui răspuns inflamator față de anumiți antigeni, au o influență substanțială asupra întregului organism, inclusiv a creierului. Disfuncțiile tractului digestiv, la care celulele GALT reacționează local, pot sta la baza unor disfuncții imunologice, neurologice sau endocrine în alte părți ale organismului, neînvecinate direct cu tractul digestiv. Diferiți agenți patogeni (bacterii patogene, viruși, fungi, alți paraziți), bacterii de regulă benefice, dar care intră într-un dezechilibru față de restul florei bacteriene și devin nocive, alergeni alimentari, afectarea integrității peretelui intestinal (sindromul intestinului permeabil) – toate acestea pot cauza dezechilibrul microflorei și micromediului intestinal. Efectele nu se restrâng însă doar asupra tractului gastrointestinal.
Printre mecanismele de protecție a suprafețelor mucoase de către IgA secretorie se numără:
• inhibarea aderenței agenților patogeni;
• neutralizarea virușilor;
• neutralizarea enzimelor dăunătoare și a toxinelor;
• inhibarea absorbției antigenilor.
Limfocitele intraepiteliale din tractul digestiv se găsesc dispersate între celulele epiteliale ale vililor din intestinul subțire și din colon. Ele reprezintă prima linie de apărare imunitară a intestinelor. De asemenea, ele secretă citochine (proteine cu rol important în reglarea răspunsului imun al organismului), modulează regenerarea celulelor epiteliale și ajută la reglarea toleranței la antigenii alimentari.
Datorită numărului în creștere al dovezilor referitoare la rolul sistemic al imunității din tractul digestiv, se vorbește de mai mulţi ani despre stimularea imunităţii prin vaccinarea MALT. S-au efectuat deja studii pe oameni în domeniul unor afecțiuni ale sistemului imunitar precum scleroza multiplă, artrita reumatoidă și diabetul de tip 1.
