Odată cu apariția probioticelor pe piața farmaceutică și cu recomandarea lor ca ajutor în tratamentele cu antibiotice, mulți s-au convins treptat că beneficiile există și că mai avem încă multe de descoperit în acest sens. Aici, la Ziarul de Sănătate, ideea de microbiom și cea de medicină funcțională au stat mereu la baza modului în care am ales să vedem sănătatea. Am încercat să aducem mereu specialiștii cei mai în măsură pentru a ne ține la curent cu cele mai noi descoperiri în domeniu.
În emisiunea pe care o puteți urmări în formă extinsă prin accesarea materialului video de la debutul acestui articol, îl avem invitat, alături de Simona Dragomir, pe dr. Adrian Cătinean, medic primar medicină internă și gastroenterologie, șef de lucrări la Catedra de Medicină Internă/Gastroenterologie Medicală I, la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
Abordăm un subiect de foarte mare interes, cu atât mai mult în perioada actuală: legătura dintre microbiom și sistemul nostru imunitar. Iată câteva idei:
- Ființa umană este ca o cochilie, o navă spațială care adăpostește cantități impresionante de bacterii, fungi, virusuri. Dacă populațiile de bacterii au fost deja studiate intens, viromul – populația de virusuri din organism – este studiat abia recent.
- La un copil nou-născut, imunitatea se bazează pe transmiterea de la mamă, în primele 6 luni de viață. Așa se pun bazele sistemului imunitar. Nașterea naturală este foarte importantă pentru transmiterea unei microbiote variate și complexe, atunci când, desigur, mama are un microbiom echilibrat.
- Populația de bacterii cu care conviețuim în mod normal joacă un rol extrem de activ în identificarea și combaterea microorganismelor periculoase ce nu țin de organismul nostru. Practic, celulele imunitare sunt în permanent contact cu microbiota, ca un adevărat sistem de supraveghere.
- Microbiomul poate fi dezechilibrat de către multe dintre elementele ce țin de lumea modernă, stilul de viață actual: poluare, stres, supraconsumul de antibiotice. Antibioticele sunt principalul factor care perturbă microbiota. Acest lucru ne determină să fim mult mai bolnăvicioși, să avem un sistem imunitar extrem de fragil, de la generație, la generație.
- Un copil născut prin cezariană și nealăptat la sân are de 20 de ori mai multe riscuri să dezvolte un teren atopic, ce ne vulnerabilizează în fața alergiilor.
- Probioticele au un rol cheie în reglarea microbiomului, însă nu sunt soluția absolută. Antibioticele modifică pH-ul organismului. Astfel de modificări transformă și procentele diferitelor bacterii intestinale. Refacerea poate să dureze și câteva luni. Restabilirea echilibrului florei intestinale ține și de vârstă. La vârstnici poate dura chiar și mai mult de 6 luni.
- Curele cu probiotice, ce însoțesc consumul de antibiotice, trebuie să dureze mult după perioada tratamentului. Distrugerea pe care o produc antibioticele nu poate fi remediată într-un timp atât de scurt.
- Disbioza intestinală – tulburarea florei – este responsabilă de producerea inflamației în organism și astfel se face responsabilă de un număr mare de afecțiuni cu potențial de cronicizare.
Pentru a afla mai multe informații despre tema discutată, vă invităm să urmăriți întreaga emisiune!
Vizionare plăcută!
