Statisticile actuale aproximează că peste 200.000 de români suferă de poliartrită reumatoidă, cea mai frecventă boală reumatică de tip inflamator care poate duce la reducerea duratei de viață cu până la 10 ani. Poliartrita reumatoidă este o boală sistemică autoimună caracterizată prin inflamația articulațiilor, implicând atât factori genetici, cât și de mediu. Astăzi, există tot mai multe cercetări care menționează că persoanele cu poliartrită reumatoidă prezintă modificări specifice în microbiomul din mediul oral și intestinal.
Speciile microbiene pot controla apariția și evoluția poliartritei reumatoide
Două studii recente conduse de dr. Veena Taneja de la Department of Immunology and Division of Rheumatology at Mayo Clinic in Rochester (SUA) pun în lumină rolul microbiomului intestinal la persoanele care suferă de poliartrită reumatoidă și propun o abordare terapeutică alternativă a bolii cu ajutorul modificărilor microbiomului. Prima lucrare, publicată în Genome Medicine, a constatat că microbiomul intestinal a pacienților cu poliartrită reumatoidă prezenta o scădere importantă a diversității odată cu înaintarea bolii și creșterea nivelului de autoanticorpi, comparativ cu lotul martor (15 rude de gradul I ale pacienților și 17 persoane sănătoase din grupul de control). Disbioza microbiomului intestinal la pacienții cu poliartrită reumatoidă a derivat dintr-o expansiune de specii microbiene rare, cum ar fi Eggerthella și Collinsella, și de la scăderea numărului speciilor benefice, cum ar fi Faecalibacterium. Astfel, a fost identificat un profil al microbiomului intestinal al pacienților cu poliartrită reumatoidă pe baza celor trei specii microbiene: Collinsella, Eggerthella și Faecalibacterium.
Analiza metaboliților microbieni și asocierea acestora cu taxonomia specifică au fost investigate pentru a identifica o potențială legătură mecanicistă. Profilul metabolic a fost asociat cu microbiomul intestinal la pacienții cu poliartrită reumatoidă, constatându-se abundența speciei Collinsella corelată cu un nivel ridicat a trei metaboliți: beta-alanină, acid alfa-aminoadipic și asparagină. Collinsella pare să aibă un rol esențial în modificarea permeabilității intestinale și severității bolii, după cum au fost confirmate în experimente. „După cercetări suplimentare la șoareci și, în cele din urmă, la oameni, cercetătorii ar putea realiza un profil de predicție referitor la probabilitatea dezvoltării poliartritei reumatoide și la cursul pe care boala îl poate lua“, susține dr. Taneja.
Cea de-a doua lucrare, publicată în Arthritis & Rheumatology, a explorat rolul comensal al derivatelor intestinale în traterea poliartritei reumatoide într-un model de șoarece umanizat. Rezultatele au sugerat că bacteria Prevotella histicola ar putea fi explorată ca un nou remediu în tratarea poliartritei reumatoide, cu efecte secundare reduse.
Noi opțiuni terapeutice alternative în poliartrita reumatoidă
La copii, cea mai comună formă de artrită cronică este numită artrită idiopatică juvenilă, iar dovezile recente sugerează că microbiomul poate influența această boală. Cu toate acestea, specialiștii susțin că este nevoie de cercetări suplimentare cu privire la mecanismele prin care microbiomul intestinal ar putea contribui la inflamație și activitatea funcției imune.
Concluzia acestor studii este că există o corelație între modificările în microbiomul intestinal și boala clinică a pacienților cu poliartrită reumatoidă, iar un studiu condus de dr. Simon Milling de la Centre of Immunobiology at University of Glasgow (Marea Britanie) explică faptul că până în prezent, administrarea de probiotice și modificarea microbiomului intestinal prin dietă au avut, totuși, un succes limitat în îmbunătățirea stării pacienților și un efect redus asupra inflamației sistemice.
Așadar, disbioza intestinală a pacienților cu poliartrită reumatoidă poate rezulta din abundența crescută a anumitor specii bacteriene rare. Ameliorarea poliartritei reumatoide prin manipularea microbiomului intestinal reprezintă un nou domeniu de cercetare, care ar putea oferi opțiuni terapeutice suplimentare pentru persoanele care suferă de această afecțiune.
Surse:
- ped-rheum.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12969-016-0104-6
- journals.lww.com/co-rheumatology/Citation/2016/11000/Editorial_introductions.1.aspx
- genomemedicine.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13073-016-0299-7
- onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/art.39785/abstract
