Bolile cardiovasculare sunt responsabile de cele mai multe decese (peste 60%) atât la nivel global, cât și în țara noastră. Care sunt adevăratele cauze ale acestui flagel? Din ce perspectivă trebuie tratați pacienții cu boli de inimă? De ce resimt bolnavii cardiaci o stare de oboseală accentuată, uneori și în repaus? Câți dintre medici iau în considerare epuizarea energetică a inimii? Aceste teme de maximă importanță au fost dezbătute în cadrul seminarului „Abordarea cauzală și profilaxia bolilor cardiovasculare”, susținut de profesorul John Ionescu, de la Clinica Neukirchen din Germania, și profesorul Jean-Pierre Naim, președintele Academiei de Medicină Anti-Aging din Elveția.
Sâmbătă, 15 octombrie 2016, la Institutul Național de Statistică, în fața a peste 200 de medici, farmaciști, biochimiști, nutriționiști, cei doi profesori renumiți pe plan internațional au subliniat importanța abordării bolilor cardiovasculare din perspectiva cardiologiei metabolice. Aceasta este o metodă revoluționară pentru prevenirea și tratarea bolilor de inimă, creată de medicul american Stephen T. Sinatra. Esențialul „Soluției Sinatra” constă în efectul sinergic pe care îl dezvoltă cei 4 nutrienți „magnifici” pentru revitalizarea sănătății cardiace: coenzima Q10, riboza, carnitina și magneziul.
De unde pornesc bolile de inimă?
În prezentarea sa, prof. John Ionescu a atras atenția asupra factorilor de risc modificabili, care au o importanță covârșitoare în declanșarea bolilor cardiovasculare. Pe primul loc se situează hipertensiunea arterială, cauza principală a accidentelor vasculare cerebrale și infarctelor. Urmează apoi ateroscleroza provocată de excesul de grăsimi în sânge (colesterol și trigliceride), precum și diabetul (nivelul crescut de glucoză în sânge și mai ales fluctuațiile de insulină). Lipsa activității fizice și obezitatea cresc riscul bolilor cardiovasculare cu 50%, a precizat prof. Ionescu. La toate acestea se adaugă obiceiurile dăunătoare, cum ar fi fumatul, dieta bogată în grăsimi nesănătoase, zahăr, sare, abuzul de alcool, viața stresantă, izolarea socială, depresia.
Evident, trebuie luați în calcul și factorii de risc nemodificabili: avansarea în vârstă, istoricul familial (pachetul genetic cu care venim pe lume), sexul (bărbații au un risc mai mare decât femeile pentru boli cardiovasculare), originea etnică.
Semnale de alarmă
Prof. John Ionescu a expus de asemenea o serie de informații, mai puțin cunoscute de medicii din România, despre markerii predictivi ai bolilor cardiovasculare. Prin analize de sânge pot fi depistate anumite proteine care semnalează prezența inflamației – un factor de risc major în dezvoltarea plăcilor de aterom. Între aceste proteine se află: proteina C-reactivă (chiar și la niveluri scăzute, dar persistente apare inflamația), apolipoproteina A1 (un predictor puternic al bolilor cardiovasculare), amiloidul A (apare în sânge ca răspuns la infecții), homocisteina (are o importanță covârșitoare în formarea ateromului), endotelina (apare ca răspuns la stres oxidativ sau infecții și determină constricție vasculară), citokine, fibrinogen, VSH, leucocite.
Colesterolul, prieten sau dușman?
Un aspect foarte interesant abordat de prof. John Ionescu este cel legat de colesterol. „Creșterea nivelului de colesterol arată, de fapt, adaptarea organismului la stres sau la diverse leziuni. Colesterolul este în esență o substanță benefică pentru organism. El este trimis la locul unei leziuni pentru a repara membrana celulară“, a explicat prof. Ionescu. Problema este că, în cazul unei leziuni vasculare, odată cu colesterolul se acumulează la nivel subendotelial macrofage, celule T, radicali liberi. Drept urmare, se formează colesterolul LDL-oxidat (adevăratul colesterol „rău”), care conduce la îngroșarea peretelui vascular și formarea aterosclerozei. În plus, acest proces este agravat de prezența metalelor (cupru, fier, cadmiu, mercur), care au un puternic rol pro-oxidativ și duc la creșterea și mai mare a colesterolului LDL-oxidat. Aceleași daune majore asupra vaselor de sânge le au și pesticidele, chimicalele din plastic, ftalații, solvenții, particulele poluante din trafic.
Pe lângă factorii pro-inflamatori și încărcarea organismului cu metale grele, prof. John Ionescu a mai adus în discuție o condiție cu repercusiuni importante asupra pacienților cardiaci: depleția nutrienților esențiali pentru sănătatea cardiovasculară.
Cei 4 nutrienți „magnifici” care asigură energia inimii
Inima este un organ ce necesită o energie specială, a subliniat prof. Ionescu. Iar generatorul universal de energie pentru celulele cardiace este adenozin trifosfatul (ATP). ATP reprezintă o componentă simplă a fiecărei celule, care îi asigură necesarul energetic pentru funcționare. Cea mai importantă cantitate de ATP se află la nivelul celulelor cardiace.
Inima umană conține aproximativ 700 de miligrame de ATP. Poate părea mult, mai ales dacă ne gândim că este necesară doar pentru asigurarea energiei necesare inimii pentru o bătaie pe secundă, 60 de bătăi pe minut. Dacă mergem pe acest calcul, inima bate de 86.400 de ori pe zi, ceea ce înseamnă un necesar de 6.000 de grame de ATP zilnic. Este o cantitate uriașă, dar din fericire o inimă sănătoasă are capacitatea de a-și reface rezervele de ATP. Problemele apar atunci când inima este afectată de boli precum angina pectorală, hipertensiunea arterială, aritmii, insuficiență cardiacă congestivă, infarct miocardic, accident vascular cerebral, operații de bypass coronarian.
În astfel de cazuri intervine protocolul salvator alcătuit din „cei 4 magnifici”: coenzima Q10, carnitina, riboza și magneziul, conform cardiologiei metabolice.
Coenzima Q10 reprezintă „scânteia” care pornește și menține activitatea mitocondriilor, având un rol cheie în furnizarea energiei necesare celulelor cardiace.
Coenzima Q10 are și rol antioxidant, protejând membrana celulară. Pacienții cu insuficiență cardiacă au o scădere marcantă a coenzimei Q10, iar în cazul lor suplimentarea a demonstrat evidente efecte pozitive.
Riboza este nutrientul de care depinde toată energetica inimii. Este un element esențial pentru regenerarea cardiacă în urma unui infarct, fiindcă are capacitatea de a reînnoi rapid energia epuizată din inima bolnavă. D-riboza stimulează producția de ATP și îmbunătățește rezistența la efort.
Carnitina este transportorul combustibilului în celule și acționează sinergic cu coenzima Q10 pentru a mări producția de ATP.
Magneziul participă la peste 300 de reacții enzimatice în corp, iar la nivelul inimii acționează ca un adevărat relaxant datorită efectului său vasodilatator. Contribuie la generarea energiei celulare, relaxarea musculară, reducerea oboselii.
Alături de „cei 4 magnifici” din protocolul Sinatra, prof. John Ionescu a adăugat și alți nutrienți esențiali pentru funcția cardiacă: arginina (efect antihipertensiv natural), acizii grași omega 3 (grăsimile „bune” care mențin elasticitatea vaselor sangvine și reduc colesterolul), vitamina K2 (reduce riscul aterosclerozei).
Alimentația care poate reduce riscul bolilor de inimă, recomandată de prof. Ioneascu, este dieta mediteraneană, în care sunt incluse: somon, quinoa, rodie, sardine, ouă, leguminoase, ulei de cocos, avocado, ulei de măsline, migdale, varza Kale, ciocolată neagră, vin roșu (200 ml/zi), usturoi, portocale.
