Înmulțirea cazurilor de infecție cu coronavirus COVID-19 din ultimele zile și contextul generat de această situație a dus la o creștere a stării de îngrijorare în rândul populației. În acest context, categoriile cele mai predispuse la anxietate sunt adulții cu tulburări emoționale, copiii și medicii sau alți furnizori de servicii medicale. În timp ce unele persoane privesc situația mai relaxat sau stau într-un grad de alertă rațional, altele se îngrijorează peste măsură, ajungând la episoade de anxietate și atacuri de panică. Pentru acestea din urmă, construirea de mecanisme conștiente și raționale de coping este absolut necesară.
24/7 apel gratuit la 0374.456.420
În sprijinul acestora vin peste 35 de voluntari depreHUB, studenți și absolvenți ai facultăților de psihologie. Aceștia oferă suport, conform unui protocol specific, pentru anxietatea generată de criza COVID-19. În limita timpului disponibil, specialiștii depreHUB asigură și sesiuni de consiliere gratuită, cu durată maximă de 30 minute, pentru gestionarea și prevenirea atacurilor de panică
„Focarul de coronavirus poate avea un impact deosebit de mare asupra sănătății emoționale, acolo unde există un fond anxios sau diagnostice de tulburări emoționale. Frica și anxietatea de boală pot fi copleșitoare, îmbrăcând diverse forme, de la anxietate ușoră, medie, generalizată, ipohondrie și până la atacuri de panică. De aceea, pe lângă recomandările medicale și ajutor logistic, este nevoie și de sprijin emoțional: de atenție la propria persoană, dar și la cei din jur, acceptare, înțelegere și de asigurarea suportului specializat în cazul persoanelor cu predispoziție anxioasă. Prin deschiderea Helpline-ului 0374.456.420 dorim să venim în întâmpinarea acestei nevoi și să asigurăm psihoeducație și suport în situațiile de anxietate și atac de panică“, arată psiholog Yolanda Crețescu, fondatoarea depreHUB.
Sfatul psihologului pentru diminuarea anxietății
Reducerea anxietății, controlul stresului și păstrarea echilibrului emoțional sunt foarte importante în această perioadă. Iată ce ne recomandă psiholog Yolanda Crețescu în acest sens:
1. Mențineți-vă calmul și raționalitatea
În astfel de situații de criză, când incertitutinea este mare sau evoluția lucrurilor este foarte rapidă, stresul, neliniștea și teama sunt trăiri absolut firești. Însă este important să faceți diferența între îngrijorarea sănătoasă, care vă ajută să vă păstrați în zona de prevenție, și îngrijorarea paralizantă, care vă poate duce în zona de risc emoțional. Permiteți-vă timp să observați și să exprimați ceea ce simțiți. Stabiliți-vă scopuri clare și măsuri realiste de precauție: informarea corectă, respectarea măsurilor de igienă și menținerea în zona de siguranță financiară, spațială, relațională și emoțională.
2. Acceptați nesiguranța și ceea ce nu puteți controla
Panica apare atunci când oamenii supraestimează o amenințare și își subestimează abilitățile de a face față noii situații. Luați măsuri în privința lucrurilor asupra cărora aveți control, precum spălatul frecvent pe mâini, evitarea zonelor aglomerate, respectarea distanței minime între persoane, și evitați ruminarea asupra incertitudinii infectării sau a unui final nefericit. Suntem ceea ce gândim și cu toții funcționăm după o schemă simplă: gând – emoție – comportament. Gândurile noastre cu privire la iminența pericolului sunt gânduri iraționale, nesusținute în plan real, însă emoțiile asociate acestor gânduri sunt reale și generează comportamente de anxietate care supun organismul la un stres continuu, cu repercusiuni asupra sistemului imunitar.
3. Păstrați o rutină zilnică, atât cât este posibil
Satisfacerea nevoilor de bază, chiar și în această perioadă, poate avea un impact pozitiv asupra stării emoționale. Încercați să păstrați o alimentație echilibrată, să practicați exerciții fizice, să aveți un somn odihnitor și să rămâneți conectați cu prietenii, familia și lucrurile care vă plac.
Pentru a preveni acapararea și alimentarea inutilă cu îngrijorări, focusați-vă atenția pe găsirea și exploatarea unor beneficii generate de situație. Diminuarea activității sociale sau laborale poate înseamna o oportunitate pentru a petrece mai mult timp cu familia sau pentru a face lucruri importante pentru propria persoană. Atenția rămâne astfel focusată pe voi, mintea ia decizii corecte și emoțiile stau într-un balans sănătos.
4. Moderați expunerea la avalanșa mediatică
Păstrarea conectării cu autoritățile și cu media este utilă, atâta timp cât nu vă lăsați acaparați de furtuna mediatică și luați în calcul doar informațiile verificate prin surse oficiale. Bombardarea permanentă cu informații, schimbarea ritmului de somn, lipsa controlului asupra gândurilor și a perspectivei pozitive, precum și lipsa evaluării realistice a situației pot duce la un nivel ridicat de oboseală mentală, fizică și emoțională. Astfel, ca reacție de adaptare la acești stimuli de stres, mintea și corpul reacționează și apare predispoziția la atacuri de panică.
