Doi dintre pilonii cheie ai unei strategii de succes pentru viitor sunt controlul panicii și informarea corectă, din surse valide. Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ,,Prof. Dr. Matei Balş”, vine la Ziarul de Sănătate alături de Simona Dragomir pentru a discuta despre evoluția pandemiei de coronavirus în România.
Simona Dragomir: Bine v-am regăsit, dragele mele, dragii mei, din nou la Ziarul de Sănătate! Eu acasă, domnul doctor Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul „Matei Balș“, la cabinet. Mă bucur să te revăd, Adrian, chiar și așa prin intermediul camerelor.
Dr. Adrian Marinescu: Păi trebuie să ne vedem ca să nu uităm unul de celălalt, nu?
Dr. Adrian Marinescu: Vorbim despre o infecție virală, nu despre un virus ucigaș
Simona Dragomir: Da. Și să aflăm sfaturi utile de la tine. Pentru că ești în măsură să ni le dai. Ce mesaj ar trebui sa ajungă către populație. În această perioadă tot vorbim de pandemie, de noul coronavirus. Ce să reținem. Să facem o recapitulare.
Dr. Adrian Marinescu: Simona, eu aș reține în felul următor. Așa cum am spus de câteva săptămâni încoace, sunt o persoană calmă. Sunt sigur niște vremuri grele, nimic de spus. Dar lucrurile se pot rezolva fără panică. Panica nu numai că nu mă ajută, dar mă și încurcă, mă face să greșesc. Și cum putem contracara panica? Prin informare. O informare corectă care să vină din niște surse valide, ceea ce cred că am încercat să facem în ultimele săptămâni. Chiar dacă în momentul acesta suntem pe val, și nu în varianta bună, adică, avem o creștere destul de mare a numărului de îmbolnăviri, eu cred că nu este un capăt de țară. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în alte țări, lucrurile sunt destul de echilibrate. Ce înseamnă acest lucru? Probabil vom avea un număr destul de mare de îmbolnăviri, dar totuși un număr mai mic decât în alte țări. Ne-am dori ca acele cazuri severe să nu fie într-un număr mare, în așa fel încât sistemul medical să nu fie sub o presiune prea mare. Ceea ce se întâmplă și acum. Nu înseamnă că spitalele de boli infecțioase nu sunt asaltate. Sunt foarte multe cazuri, însă încă ne descurcăm și cred că o vom face și de acum încolo.
Ca mesaj, vorbim despre o infecție virală, nu despre un virus ucigaș. Cei care au infecția se vindecă, au forme ușoare, chiar asimptomatice. Desigur, unii dintre noi vor avea și forme severe, vor avea nevoie de monitorizare la terapie intensivă. Dar aceste situații critice sunt destul de rare și vin în cazul celor care au o anumită vârstă, au boli cronice – boli respiratorii, cardiovasculare, fumători, cei cu boli oncologice, cei cu boli renale cronice, diabet zaharat. Sunt persoane care au oricum un risc mai mare de a face o infecție severă, indiferent că vorbim de gripă sau de alt timp de infecție.
Problema mare a acestui virus este că este extrem de contagios, ceea ce l-a făcut să se transmită cu foarte mare ușurință la nivelul globului. Au fost foarte multe cazuri și de aici s-au selectat și forme severe. Fiecare țară merge pe un circuit și o istorie naturală. Are un număr de cazuri care cresc. Se ajunge apoi la un platou, un vârf maxim. Și, din acel moment, îmbolnăvirile încep să scadă treptat. Așa se întâmplă și în România.
Se zice că prognoza se poate face din acest moment. Cred că ai observat că aproape toate mesajele sunt în aceeași direcție. Undeva după Paște va fi atins acest vârf, acest maxim al îmbolnăvirilor. Nu este vorba de o zi fixă, probabil de o perioadă de o săptămână, după care îmbolnăvirile vor scădea ca număr. Apoi, după 15 mai, 1 iunie, lucrurile ar putea ajunge la normal, treptat și cu păstrarea unor măsuri. Chiar dacă vom reuși să ne reluăm activitatea este bine să știm că va fi o viață cvasi-normală, cu mici diferențe.
Așa cum spuneai și tu, există niște minusuri, niște semne de întrebare, 3 după părerea mea: Sărbătorile pascale, care vin cu multă încărcătură spirituală și emoțională, dar și cu nevoia tipic românească de a fi împreună de sărbători.
Este suficient un moment pentru a transmite virusul
Simona Dragomir: Asta trebuie să înțelegem. Ca să rămânem în planul despre care vorbeai este important să respectăm izolarea, chiar și de Paște, chiar dacă ne este greu. Să comunicăm prin intermediul camerelor, al telefoane. Doar păstrând regulile avem șanse ca, după 15 mai, să ne mai relaxăm și să încercăm să ne reluăm viața.
Dr. Adrian Marinescu: Cu cât durează mai mult, cu atât sunt mai multe probleme și ne va fi mai greu ulterior. Dar nu este numai asta. Vorbim despre concetățenii care se întorc în țară. Și, așa cum s-a tot discutat, este o problemă. În momentul în care ai un număr mare de intrări în România trebuie să fim extrem de atenți. Acesta este un al doilea semn de întrebare. Dacă vin foarte mulți ar putea însemna și un regres. Apoi vorbim despre apariția unor noi focare. De tipul celui din Suceava. Dar și altele, în Brașov, Constanța etc. Aceste focare sunt o problemă pentru noi toți. Acestea sunt elementele care ar putea modifica scenariul despre care povesteam. Altfel, ar trebui să intrăm în normalitate după finalul lunii mai.
Simona Dragomir: Sfaturile de igienă trebuie respectate: spălarea mâinilor, mănușile și măștile purtate așa cum recomandă autoritățile, atunci când trebuie să ieși la cumpărături sau la serviciu.
Dr. Adrian Marinescu: Da, în plus partea de distanțare, care este extrem de importantă, și imperativul de a ieși doar pentru strictul necesar. Ieșirile să fie situații de maximă necesitate. În momentul în care mergem la locul de muncă, cu atât mai mult măsurile de igienă trebuie să fie foarte bine puse la punct. Să ne spălăm cu apă și săpun de câte ori putem. Dacă suntem pe teren trebuie să avem o soluție de buzunar pe care să o folosim de câte ori e nevoie. Când manipulăm diverse lucruri, vom avea mănuși, mască și vom evita interacțiunea la o distanță mai mică de 2 m. Aceste măsuri se respectă și în magazine, în supermarket, în farmacii etc.
Este suficient un moment pentru a transmite virusul. Și este păcat. Se spunea că o singură strângere de mână poate fi suficientă. Acesta este motivul pentru care, în această perioadă, suntem mai puțin sociali, păstrăm lucrurile pentru mai târziu. Chiar și cu cei apropiați să ne ferim din punct de vedere al contactului fizic.
Simona Dragomir: Spuneai deja că sunt persoane care au virusul fără a avea simptome. Atunci poate că nu știi că îl ai, dar poți transmite.
Dr. Adrian Marinescu: Da, nu au simptomatologie, dar au un risc de a transmite. Motiv pentru care, vorbind despre o transmitere intracomunitară, este greu să vezi dacă persoana de lângă este un risc sau nu. Aceste lucruri vor continua să fie importante și în următoarele săptămâni.
În plus, întotdeauna vor fi cazuri rare care vor avea o lipsă de alte patologii, dar vor face o formă fulminantă. Există mai multe teorii. Unele vorbesc despre un contact prelungit cu virusul. Cum sunt persoanele din mediul medical care vin puternic și constant în contact. Ca medicul oftalmolog din China, care a făcut o formă severă și a decedat în ciuda vârstei și lipsei unor boli asociate.
Pe lângă asta, pot fi tineri care să fie supraponderali. Să aibă diabet sau boli cardiovasculare despre care să nu știe. În America, unde sunt foarte mulți tineri supraponderali, reprezintă o mare problemă acum, ei având mai multe cazuri de oameni tineri care fac forme severe.
Recomandări pentru persoanele cu risc mai mare de infecție
Simona Dragomir: Și pentru că tot am deschis această paranteză, am vrea ca cei care ne ascultă și au aceste afecțiuni să nu se panicheze. Dacă ai bolile nu înseamnă că sigur iei și acest virus. Dacă îți urmezi tratamentele pentru bolile cronice, dacă respecți izolarea, lucrurile pot fi în regulă.
Dr. Adrian Marinescu: Așa este, scopul nu este să îi îngrijorăm. Persoanele care au un risc nu vor face neapărat o formă severă. Ci aceste persoane au o probabilitate mai mare ca atunci când se îmbolnăvesc să facă o formă severă. Este vorba despre o statistică. Nu înseamnă că o persoană în vârstă nu poate fi asimptomatică sau cu forme ușoare. Ideea era că, dacă avem un risc mai mare, ar trebui să ne protejăm mai mult, să diminuăm riscul.
Simona Dragomir: Un alt aspect este perioada de primăvară – au început tot felul de alergii, probleme respiratorii care apăreau primăvara. Dacă copilul tușește sau strănută, te gândești automat că ar putea să fie corona. Ce face diferența? Cum trebuie să procedăm? Când ne alarmăm?
Dr. Adrian Marinescu: În primul rând, microorganismele, altele decât COVID-19, nu așteaptă să treacă pandemia. Este adevărat că oamenii pot avea și viroză, și gripă. Eu aș gândi în felul următor. În momentul în care nu am un context clar, nu am venit în contact cu o persoană sigur pozitivă, nu am o motivație care să îmi dea un risc mare de infectare, aș pleca de la ideea că pot avea altceva. Apoi aș începe cu medicul de familie, o discuție la distanță cu o așezare a lucrurilor. Dacă am o urgență, mai mică sau mai mare, pot folosi serviciul 112 care să mă orienteze. Astfel, voi ajunge la un serviciu de urgență, la spital, doar dacă medicul de familie sau de pe ambulanță consideră că este de făcut acest lucru. Apoi, se discută dacă este necesară testarea, pentru fiecare situație în parte. În primă fază ne gândim că nu este vorba de infecție și luăm lucrurile pas cu pas, fără să ne panicăm.
Infecția cu coronavirus: simptomatologie variată
Simona Dragomir: Dar ca simptome știam de febră și tuse uscată. Mai nou am auzit că îți pierzi mirosul și gustul. Este adevărat?
Dr. Adrian Marinescu: Este o posibilitate, dar trebuie să luăm în calcul că orice infecție virală are o simptomatologie foarte variată. Sunt unele persoane care nu au deloc simptome, alții pot avea o simptomatologie clară, cu febră, tuse seacă, dificultăți de respirație și durere în gât, dar sunt și cazuri în care pacienții au tulburări digestive, pierderea gustului, mirosului etc. Părerea mea este că se gândește fiecare caz în parte și că trebuie făcută o analiză personalizată. Nu aș pleca de la o simptomatologie și să mă gândesc neapărat că sunt infectat. Sunt lucruri care mă ghidează. Dacă știu sigur că a fost lângă mine cineva infectat, se intră pe un risc evident. Chiar dacă simptomele sunt ușoare trebuie să cerem ajutor. În mod normal ar trebui ca DSP-ul (Direcția de Sănătate Publică) să facă o anchetă epidemiologică. Dacă nu ne sună DSP-ul, atunci trebuie să luăm noi atitudine. 112 rămâne pentru situațiile de urgență, iar telefonul verde pentru informații, 24 de ore din 24: 0800 800 385.
Simona Dragomir: Pe când un tratament sau un vaccin. Care este părerea ta?
Dr. Adrian Marinescu: Cu toții ne dorim asta. Numai că obținerea unui vaccin presupune niște etape foarte clare, astfel încât să fie sigur și eficient. E important ca în momentul în care ai pe piață un vaccin să nu aibă reacții adverse notabile, să fie eficient. Oricât de mult ai vrea să grăbești, ai nevoi de un interval de timp. Intervalul acesta de timp va fi mai scurt de data asta, tocmai pentru că fost o solidaritate la nivel mondial. Nu cred că trebuie să ne bazăm pe niște termene de timp. Probabil va dura ceva mai mult decât ne dorim. Atunci când vaccinul va fi sigur și eficient, el va fi transmis oriunde în lume. Nu vor exista pierderi de informație. Vom afla într-un timp real. Asta se întâmplă și cu variantele de tratament. În România se folosesc scheme de tratament folosite oriunde în lume. Nu sunt miraculoase, dar ajută pentru o vindecare mai rapidă. Sunt scheme folosite pentru infecția HIV, malarie sau boli reumatismale. Sunt tratamente care au fost dovedite că sunt eficiente. Nu înseamnă că rezolvă 100%. Dar ajută. Ajută ca formele moderate să rămână ușoare, ca vindecarea să se facă mai repede. Deocamdată m-aș baza pe ceea ce avem, păstrând speranța pentru un vaccin sau o terapie eficientă.
Partea bună este că măsurile de protecție au fost luate din timp, au fost parțial respectate. Motiv pentru care suntem într-o situație destul de echilibrată. Testarea a crescut față de perioada de început. Există și această teorie, că testarea nu a fost făcută în masă și nu au fost toți diagnosticați. Totuși, testarea a crescut în ultimele săptămâni, dar tot nu am văzut o creștere exponențială. Desigur, o astfel de creștere o vom aștepta în următoarele săptămâni.
Este important să știm că nu ne lipsește nimic față de posibilitățile altor țări. Tratament, monitorizare etc. Aceleași variante sunt acceptate oriunde în Europa și oriunde în țară.
Simona Dragomir: Înțeleg că și pentru medici există echipamente, mai multe decât inițial?
Dr. Adrian Marinescu: Acum o să fim corecți și vom spune că era loc și de mai bine. Nicio țară nu a fost cu adevărat pregătită. Auzim și în țări care au pretenții și sistem medical performant că este lipsă de echipament. Puteam să fim mai pregătiți pentru că astfel de epidemii pot să vină oricând și să fie o situație care te ia pe nepregătite. Cumva, ar trebui să ne gândim, să învățăm din această experiență și să avem niște resurse clare. Să avem stocuri de echipamente. Este ca în cazul unui cutremur. Trebuie să te pregătești înainte, nu după ce se întâmplă. Se poate și mai bine, pe viitor, dar momentan ne descurcăm cu ce avem. Lupta este însă departe de a se încheia. Ca timp putem considera că suntem undeva după jumătate.
Simona Dragomir: Și eu rămân optimistă în toată această perioadă grea. Adrian, îți mulțumesc pentru sfaturi să ne auzim sănătoși și voioși, cât de curând! Să ne auzim cu bine!
