Traducerea și adaptarea: Irina Chelărescu
Ceea ce se întâmplă acum la nivel global este o situație fără precedent pentru generațiile actuale, ceva ce are loc poate o dată la 100 de ani. Este o perioadă dificilă și, în același timp, o perioadă în care avem ocazia să ne deschide mințile și sufletele și să ne concentrăm pe ceea ce ne face bine, ceea ce ne protejează, atât pe noi ca indivizi, cât și pe familiile și comunitățile din care facem parte. Cu cât vom putea face față amenințărilor cu calm și cu empatie, cu atât vom fi mai capabili să supraviețuim, să creștem.
Ceea ce se întâmplă vine ca o amenințare pentru sănătatea noastră și pentru economie la nivel general. De-a lungul timpului, lumea s-a confruntat cu pericole de amplitudine mai mare, cum ar fi războaiele mondiale, cu pierderi mult mai semnificative, atât de vieți omenești, cât și financiare. Este important să nu uităm că, deși ne vom confrunta cu pierderi – de vieți omenești și pierderi în general – vom reuși să ieșim din această situație în 12-18 luni cu un nou vaccin, noi metode de tratament și o creștere imunitară la nivel global.
COVID-19, boala de natură virală cauzată de SARS-CoV-2, este o pandemie globală. Oamenii de știință estimează că între 40 și 70% din populație va fi atinsă de boală. Cei care au boli cronice se vor afla în fața unui pericol chiar mai mare. În anumite cazuri, aceștia vor fi afectați chiar de 10 ori mai mult decât restul populației. În plus, rata de mortalitate estimată variază între 0,6 și 4% și este mult mai ridicată în cazul persoanelor de peste 75 de ani.
Întrebarea care se pune este: Ce putem face pentru a reduce daunele și pentru a evita extinderea necontrolată la nivel mondial?
Ce știm despre boala COVID-19?
- Boala COVID-19 este cauzată de un virus ce a apărut pentru prima dată în China, în Wuhan. Acesta este un nou tip de virus care afectează populația umană și, din acest motiv, nu există imunitate înnăscută în ceea ce îl privește.
- Virusul are un ritm de extindere exponențial. O analiză făcută în SUA, pe data de 16 martie, ne arată următoarele cifre. Dacă pe data de 1 martie în SUA existau 76 de cazuri, iar pe 16 martie numărul a crescut la 4.178 cazuri, asta ar însemna că în alte 2 săptămâni s-ar ajunge la 225.000 de persoane infectate. După alte două săptămâni s-ar putea atinge un număr de 12 milioane, iar apoi, după aceeași perioadă de timp, la 657 milioane. Cu alte cuvinte, am putea spune că întreaga populație a Statelor Unite ar fi afectată. În acest caz, costurile pentru gestionarea bolii ar fi mult mai mari decât costurile implicate de măsurile de protecție, oricât de severe și de dure ar părea.
- În lipsa măsurilor ce privesc izolarea cu scop de prevenție, într-un caz moderat de evoluție a situației – conform declarațiilor emise de Department of Health and Human Services din SUA – 38 de milioane de persoane ar avea nevoie de îngrijiri medicale, 1 milion fiind numărul celor ce ar necesita spitalizare. Mai mult decât atât, cei care ar necesita terapie intensivă s-ar ridica la 200.000, în condițiile în care SUA dispune de doar 64.000 de locuri cu astfel de aparatură. Situațiile se prezintă asemănător la nivelul unei mari părți a țărilor lumii.
- Este bine să ne asumăm faptul că situația va comporta înrăutățiri înainte de a cunoaște un scenariu mai optimist. Există variante care susțin că există posibilitatea ca virusul să își piardă din intensitate pe perioada verii, însă, și în acest caz, riscăm să ne confruntăm cu întoarceri în forță din toamnă.
- Coronavirusul este un tip de virus care se transmite foarte ușor și care are abilitatea de a rămâne pe suprafețe până la 72 de ore, unii sunt de părere că ar dura chiar mai mult.
- Persoanele infectate pot transmite virusul între 2 și chiar 14 zile de la expunere, fără a prezenta simptome.
- Virusul poate fi omorât cu ajutorul agenților antibacterieni de curățare, inclusiv alcool, înălbitor și peroxid de hidrogen.
- Persoanele care prezintă cele mai mari riscuri în urma infectării sunt cei care suferă de boli cronice, cei care au peste 70 de ani, lucrătorii din domeniul sănătății și cei care urmează tratamente imunosupresoare, cum sunt cei bolnavi de cancer, boli autoimune sau diverse cazuri de transplant.
- Aproximativ 80% din cei infectați au forme ușoare ale bolii și între 96 și 99% dintre ei se refac. Totuși, în SUA există riscul ca aproximativ 1,5 milioane de persoane să moară din cauza răspândirii rapide și a lipsei unei imunități puternice în rândul populației.
- Simptomele tipice implică febra, tusea și oboseala generalizată. Secrețiile nazale nu sunt printre simptomele comune.
- Boala afectează în principal plămânii și duce la insuficiență respiratorie în cazurile severe. Moartea poate fi cauzată de furtuni masive de citokine generate de inflamație. Acest lucru se întâmplă din cauza inhibării producției de surfactant de către plămâni, necesar pentru a ține căile respiratorii deschise.
- Rata mortalității este mai mare în cazul celor care suferă de boli cronice – diabet, boli de inimă sau de plămâni. Fumătorii, în special cei care folosesc vaporizatoarele, sunt și ei în categoria de risc crescut.
- Principalii afectați sunt persoanele în vârstă, cei bolnavi, însă nici tinerii nu sunt lipsiți de pericole. Copiii sunt mai puțin vizați, însă devin un factor de risc pentru că pot fi purtători asimptomatici ai virusului, facilitând răspândirea.
Ce se cunoaște despre procedurile de testare pentru COVID-19?
- Coreea de Sud a dezvoltat de curând un test ce are o acuratețe de 98%.
- Tot în Coreea se efectuează 10.000 de teste în fiecare zi, spre deosebire de cazul SUA, unde se fac zilnic 5000 de teste. Rata mortalității aici este de 0,6%, mai mult decât în cazul gripelor sezoniere, de 0,1%. Cu toate acestea, în Coreea, rata mortalității este mai scăzută decât în China sau Italia, unde nu se efectuează testări la scară largă. În aceste cazuri, mortalitatea crește până chiar la 6% din cauza unei lipse a diagnosticării corecte.
- Modalitatea în care putem cunoaște o rată reală a mortalității este prin cunoașterea reală a numărului celor infectați. O variantă optimistă la care ne așteptăm în viitor este o mai bună disponibilitate a testelor. Chiar dacă nu vor putea fi testați toți contacții, ar fi ideal să putem testa toate persoanele care au simptome.
Ce se cunoaște despre modalitățile de încetinire a extinderii COVID-19?
- China și Coreea au reușit să reducă extinderea virusului prin măsuri dramatice de izolare socială și de urmărire a istoricului cazurilor. Este ceva ce fiecare țară poate utiliza ca model.
- Măsurile de izolare socială nu își pot propune o absolută încetare a extinderii virusului. Ceea ce se dorește este dozarea presiunii asupra sistemului medical care, în cazul unei îmbolnăviri masive, nu ar avea dotările pentru a asigura maximul de grijă pentru pacienți.
Care este statusul tratamentelor și posibilităților de vaccinare pentru COVID-19?
În momentul de față nu există tratamente aprobate pentru această boală, în afară de tratamentele simptomatice, susținerea prin lichide și ventilarea artificială. Totuși, mulți sunt preocupați de găsirea unor metode de tratament. Iată câteva exemple promițătoare:
- Plaquenil: un medicament folosit în controlul bolilor autoimune. Este folosit la scară largă ca medicament generic, are costuri scăzute și are efecte adverse nu foarte numeroase. Doza recomandată este de 200 mg, de 2 ori pe zi, timp de 10 zile.
- Remdesivir: un medicament antiviral dezvoltat pentru tratarea Ebola, administrat doar intravenos. Studiile sunt în desfășurare, iar medicația pare să fie un răspuns mai rapid decât un nou vaccin.
- Terapie cu plasmă: sau, cu alte cuvinte, utilizarea sângelui unui pacient infectat pentru a extrage anticorpii și administrarea lor celor bolnavi.
- Medicamente cu rol în blocarea citokinelor: acestea reduc inflamația excesivă care conduce la deces. Citokinele sunt molecule inflamatoare care scapă de sub control în cazul infectării COVID-19.
- Interferon B: În Cuba a fost dezvoltat un medicament care poate reduce un răspuns inflamator în exces. Este nevoie de testări suplimentare, însă rezultatele sunt încurajatoare.
- Vaccinul: va avea nevoie, cel mai probabil, de un interval de 12-18 luni pentru a trece de testările necesare pentru a fi aplicat populației.
- Diverse terapii de suport: Anumite terapii ar putea avea efecte benefice, dat fiind mecanismul pe care îl au la bază: anumite bronhodilatatoare, anumite tipuri de medicamente pentru tensiune, antivirale și chiar bicarbonatul de sodiu – pentru alcalinizarea organismului și îngreunarea dezvoltării lui în organism.
Terapii alternative pentru tratarea COVID-19
- Vitamina C administrată intravenos: În Wuhan, medicii au folosit doze foarte mari de vitamina C injectabilă pentru cei internați cu COVID-19. Aproape toți pacienții simptomatici au primit între 50-100 mg/kg/zi pentru simptomele ușoare și între 122-200 mg/kg/zi pentru formele severe. O astfel de terapie nu este însă aplicabilă la scară largă în multe dintre sistemele de sănătate clasice.
- Ozonoterapia: Acest tip de terapie nu este cunoscut la scară largă, deși, în anumite cazuri, este folosit în tratarea infecțiilor. Este un dezinfectant foarte puternic și poate fi administrat intravenos, rectal sau nazal. De asemenea, ajută în întărirea imunității, fiind și un puternic antioxidant. Cercetările sunt încă în desfășurare pentru COVID-19.
Cum mă pot proteja pe mine și pe cei dragi?
Atunci când vorbim de protecția împotriva COVID-19 avem în vedere două direcții: pe de-o parte, măsurile de protecție pentru a diminua riscul infectării și, pe de altă parte, modalitățile prin care ne putem întări sistemul imunitar.
Cum putem evita infecția cu COVID-19?
- Distanțarea socială: Aceasta este printre cele mai eficiente metode de a preveni răspândirea. Nu dați mâna cu ceilalți. Păstrați o rază de cel puțin 1 metru față de ceilalți – în afara cazurilor în care avem garanția că sunt sănătoși. Anulați vacanțele sau călătoriile de afaceri. Restaurantele, barurile, școlile, sălile de yoga sau de fitness sunt oricum cu interdicție de funcționare. Muncește de acasă dacă este posibil.
- Igiena: Spală mâinile cu apă și săpun, timp de 20-30 de secunde. Dezinfectantul de mâini este util, însă nu necesar. Evită atingerea feței cu mâinile.
- Rămâi în casă: fie că poți lucra de acasă, fie că alegi să lucrezi la proiecte pe care le-ai neglijat sau te relaxezi. Dacă întreaga țară ar putea rămâne în casă pentru 14-21 de zile, pandemia ar fi semnificativ încetinită.
- Protejează-i pe cei din categoriile cu risc crescut: Este indicat ca persoanele cu vârste peste 60 de ani să stea în casă și să evite contactul care nu este absolut necesar. La fel și în cazul persoanelor care au boli autoimune, cancer sau au suferit un transplant.
Întărește-ți sistemul imunitar prin alimentație!
- Alege o dietă bogată în alimente integrale, bogate în nutrienți. Sistemul nostru imunitar se bazează pe nutriție, pe alimente complexe, hrănitoare. Mortalitatea asociată anumitor infecții nu are legătură, de cele mai multe ori, cu infecția în sine, ci cu o imunitate complet nepregătită pentru a face față unei amenințări. 90% dintre americani se confruntă cu cel puțin o deficiență nutrițională care îi face vulnerabili. Calitatea dietei noastre are nevoie să fie îmbunătățită. În contextul în care persoanele cu diabet sunt mai predispuse decesului în caz de COVID-19 și unul din doi americani are pre-diabet sau diabet, este o bună oportunitate să scădem consumul de zahăr sau amidon care slăbește puterea de apărare a organismului.
- Perioada actuală este o perioadă ideală pentru a ne detoxifia organismul prin alimentație, prin evitarea alimentelor procesate. Studiile au arătat că zahărul rafinat poate inhiba funcționarea sistemului imunitar pentru câteva ore după ingerarea lui. Limitând amidonul și zaharurile puteți da șansă sistemului imunitar pentru o mai bună funcționare.
- Consumă proteine de calitate: În timp ce cea mai mare parte a americanilor consumă cantități adecvate de proteine, există categorii semnificative (bătrânii și vegetarienii) care nu au un regim echilibrat în ceea ce privește consumul acestei clase de alimente. Proteinele sunt o bază importantă pentru sistemul imunitar, iar deficitul lor crește riscul mortalității în caz de infecții.
- Adaugă usturoi, ceapă, ghimbir și alte condimente (oregano, turmeric) meselor tale pentru efectele antiinflamatoare și antimicrobiene.
- Consumă mai multe porți de legume și fructe colorate, bogate în vitaminele A, C și fitonutrienți ce susțin sistemul imunitar. Alege cantități mai mari de frunze verzi și de leguminoase – broccoli, varză de Bruxelles și conopidă, ardei, cartofi dulci. Varianta ideală este să încercăm să consumăm 2 porții (1 porție = 1/2 cană) de fructe și 8 de legume.
- Introdu în dieta ta alimentele fermentate pentru a susține microbiomul și, implicit, imunitatea: iaurt, chefir, murături etc.
- Alcalinizează-ți organismul. Consumul de zahăr și de alimente procesate duce la creșterea acidității în organism, ceea ce îl face mult mai predispus la infectarea cu COVID-19. Consumul alimentelor integrale este o bună modalitate de alcalinizare a organismului. Supele de oase și legume sunt o variantă ușoară de echilibrare a pH-ului.
- Consumă lichide suficiente, mai ales lichide calde. Hidratarea este absolut necesară în creșterea imunității, fie că alegem supele de oase și legume (pe care să le consumăm pe timpul săptămânii), sau ceaiurile de plante cu ghimbir și turmeric. Este bine să ai mereu la tine o sticlă cu apă . Evită sucurile de fructe și băuturile îndulcite.
- Odihnește-te! Somnul este cel care ajută la refacere și la regenerare. Fără un somn adecvat, organismul nu poate avea o putere de apărare corespunzătoare. Încearcă să dormi cam 7-8 ore pe noapte. Pentru cei care au probleme cu somnul, diferite exerciții de respirație, meditație și relaxare sunt destul de utile în diminuarea stresului și facilitarea adormirii.
- Fă mișcare. Exercițiile ușoare și moderate (aproximativ 30-45 min.) ajută la consolidarea sistemului imunitar. Evită efortul fizic extrem și antrenamentele dure. Acestea scad suplimentar puterea sistemului imunitar. Alege tehnicile ce aduc și un plus de relaxare, de tipul yoga.
- Practică yoga sau meditează. Datele arată destul de clar. Creșterea nivelului de stres ne scade imunitatea și ne face mai vulnerabili în fața infecțiilor. Exercițiile de respirație, yoga și meditația, băile calde și masajul în casă sunt o bună metodă de relaxare.
- Grădinăritul este o idee foarte bună, acolo unde spațiul o permite. Îți poți produce natural propriile tale alimente curate și te relaxezi în același timp.
Care sunt suplimentele care ne ajută?
Subiectul suplimentării este unul sensibil și este important să nu exagerăm, atâta timp cât există încă multe de descoperit în domeniul evoluției COVID-19. Cum îți poți susține sistemul imunitar prin suplimente alimentare?
- Multivitamine și minerale: Sunt baza unui regim alimentar sănătos. Caută suplimentele care au un spectru larg de vitamine și minerale.
- Vitamina D3: Un nivel adecvat de vitamina D este de bază pentru o bună funcționare a sistemului imunitar, acest nivel fiind greu de susținut în lunile reci ale anului. Studiile au arătat că persoanele cu un nivel scăzut al vitaminei D3 sunt de 11 ori mai predispuse la a contacta o gripă sau o răceală. Suplimentarea cu vitamina D reduce acest risc cu 42%. Înainte de a alege doza de suplimentare, este ideal să se analizeze nivelul acestei vitamine în sânge. În cazul majoritar, un aport necesar de vitamina D în perioadele reci ale anului este de 5000 de unități. Se poate începe însă cu 2000 UI pentru adulți și 1000 UI pentru copii.
- Vitamina C și-a dovedit în timp importanța pentru buna funcționare a sistemului imunitar. O doză de 500-1000 mg zilnic, în timpul mesei, este necesară.
- Citratul de zinc: Îți poți completa necesarul de zinc pentru sistemul imunitar, atât din alimentație, cât și din suplimentare. Fructele de mare, în principal stridiile, carnea roșie și semințele de dovleac sunt surse naturale importante. O doză recomandată este de 30 mg pe zi.
- Probioticele: O floră intestinală echilibrată este o barieră importantă în fața agenților patogeni. Caută produsele care conțin variate tipuri de bacterii și care au cel puțin 5-10 miliarde de microorganisme pe capsulă. Lactobacillus plantarum și bacilii sporulați sunt cele mai importante pentru imunitate.
- Omega 3: Uleiul de pește este un remediu folosit încă din trecut pentru o imunitate puternică. Acest lucru se datorează conținutului mare de acizi grași esențiali, dar și vitaminelor A și D.
- Beta Glucan 1-3, 1-6: Cercetările arată că acești compuși reglează funcția sistemului imunitar înnăscut. Această parte a sistemului imunitar este prima linie de apărare împotriva virusurilor și bacteriilor. Aceste suplimente nu sunt însă indicate în cazul pacienților cu boli autoimune.
- Antivirale naturale: Există multe plante care au rol antimicrobian și de stimulare a sistemului imunitar. Astragalus, extractul de ceai verde, andrographis și monolaurina (acidul lauric din uleiul de cocos – n.r.) sunt câteva dintre ele.
- Ciupercile medicinale oferă și ele importante efecte protectoare: ganoderma, maitake și shiitake sunt unele dintre ele. Acestea din urmă aduc beneficii și prin introducerea în dietă.
- Alte suplimente pot avea efecte benefice datorită modalităților în care acționează asupra organismului: quercetin, resveratrol, curcumin, rozmarin, ginseng asiatic, acid alfa-lipoic.
Desigur, nu este nevoie să luăm toate aceste suplimente în același timp. Un început bun îl reprezintă amestecul de multivitamine, vitamina D3, vitamina C, zinc și ulei de pește.
Toate acestea trebuie să se îmbine cu o atmosferă calmă, liniștită, cu empatie și grijă față de noi și față de ceilalți.
Acest articol nu are valoare de prescripție medicală și nu este general valabil. Orice alegere trebuie să fie consultată cu medicul dumneavoastră.
Sursă: Blog Mark Hyman, MD – https://drhyman.com/blog/2020/03/17/protect-yourself-from-covid-19/