Simona Dragomir: Bun găsit, dragii mei! Suntem la Ziarul de Sănătate și mă bucur că astăzi îl avem din nou alături pe distinsul profesor Gheorghe Mencinicopschi. Bine ați revenit, domnule profesor!
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Bine v-am regăsit și La mulți ani!… Că suntem totuși la începutul anului.
Simona Dragomir: La mulți ani! Așa este… Să avem cu toții un an minunat și dumneavoastră cu sănătate, cu bucurii și să ne revedem de multe ori aici la Ziarul de Sănătate, că avem ce povesti.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da.
Simona Dragomir: Pentru astăzi, domnule profesor și dragii mei, m-am gândit la un subiect extrem de interesant, sper ca și dumneavoastră să-l considerați la fel. Domnule profesor, să ne învățați cum alegem un produs atunci când mergem la cumpărături. Mai simplu spus, învățați-ne să citim eticheta. Pentru că pe piață există o serie de produse, vrem să cumpărăm ceva de calitate, sănătos, care să ne fie util nouă și mai ales copiilor noștri.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur, este, într-adevăr, foarte util să putem aprecia calitatea alimentului. Și vorbesc aici de calitatea nutrițională în primul rând, acea calitate care ne previne boala și acea calitate care ne dă sănătate, dacă vreți. Și atunci trebuie să facem acest efort. Mulți dintre noi nu-l fac și este păcat pentru că-și afectează pe termen mediu și lung sănătatea. Efortul de a citi eticheta nu este greu. Avem două tipuri de inscripționări pe etichetă. Una se cheamă eticheta compozițională, unde vom vedea ingredientele, și acele ingrediente sunt înscrise în ordinea descrescătoare a cantității lor în acel aliment. Deci, primul ingredient, să-i spunem apă, este cel predominant. În acel aliment, apa este componenta principală. Apoi avem eticheta nutrițională, care ne dă informații despre puterea calorică a alimentului. Este foarte important să conștientizăm câte calorii ingerăm și acele calorii trebuie să fie și de calitate. Și în continuare eticheta nutrițională, pe lângă calorii, ne va arăta și conținutul de proteine, proteinele sunt esențiale pentru sănătate, glucide, glucidele care ne dau energie, lipidele, care sunt esențiale pentru sănătate și nu trebuie excluse din alimentație.
Simona Dragomir: Bun, le citim, le citim, domnule profesor, dar în proporție de cât la sută ar trebui să fie la un aliment de calitate? Dați-ne câteva exemple. Pentru că noi citim, dar nu știm cum le alegem, în comparație cu un alt produs să spunem și vrem să-l alegem pe cel care să furnizeze organismului nutrienții de care avem nevoie cu toții.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur că da. Caloriile ar trebui să fie pe o porție undeva între 110 și maximum 200 kilocalorii pe porție. Proteinele – undeva între 10% și 12%, în special în cazul alimentelor concentrate, alimentelor care conțin carne, care conțin brânzeturi, ouă. De asemenea, glucidele ar trebui să fie undeva, în alimentele glucidice, între 45% și 50% și să urmărim aici să nu fie aceste glucide reprezentate numai de zaharuri. Zaharurile ar trebui să fie într-o cantitate cât mai mică.
Simona Dragomir: Cât mai mică, adică?
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Adică undeva sub 10%. Fibrele ar trebui să fie undeva la câteva procente, ideal ar trebui să fie 5-6-7% fibrele acestea. Sigur că grăsimile, lipidele – o să le găsim sub această denumire – ar trebui să fie în alimentele bogate în grăsimi – aici este o varietate mare de alimente – undeva la 12-15%. Lipidele sunt și ele analizate apoi sub forma acizilor grași saturați, mononesaturați sau acizilor grași polinesaturați.
Simona Dragomir: Aș reveni la eticheta de la ingrediente, pentru că mulți spun „de ce să mă mai uit la etichetă, să citesc ingredientele, că oricum nu știu despre ce este vorba”. Țin minte din emisiunile pe care noi le-am realizat de-a lungul anilor, domnule profesor, mie mi-a rămas în minte fraza aceasta a dumneavoastră când mi-ați spus „cu cât avem mai multe elemente pe care nu le cunoaștem, cu atât înseamnă că acel produs are neșansa să devină unul nesănătos”. Cu cât ingredientele pe care nu le cunoaștem și enumerate sunt mai puține și știm despre ce este vorba, să alegem acel produs.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da, este modul cel mai ușor de a aprecia calitatea alimentului din această ipostază. Dar aș vrea să revin puțin la eticheta nutrițională, pentru că foarte important este conținutul de sare, de sodiu. Alimentele nu ar trebui să aibă mai mult de 1% sare. Sigur că sunt și alimente care sunt conservate și în mod normal au 2-3% sare, altele pot avea și mai multă. Dar ar fi bine să fim atenți la consumul de sare zilnic. Atunci când citim eticheta nutrițională trebuie să fim conștienți de faptul că nu e bine să depășim o anumită cantitate din acești nutrienți, din grăsimile pe care le consumăm într-o zi, din calorii. Spre exemplu, o persoană adultă care nu face un efort fizic deosebit, dacă este de sex feminin, deci, o femeie ar trebui să consume în jur de 1.800 de calorii pe zi, iar un bărbat undeva la 2.000 de kilocalorii, iar toate acestea să fie de calitate.
Simona Dragomir: Și dacă facem și mișcare?
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Cu cât facem mișcare fizică mai intensă, cu atât crește necesarul de calorii de bună calitate. Repet, nu este suficient numai numărul caloriilor, ci calitatea acestora. Putem ajunge la 4.000-5.000 de kilocalorii, dacă suntem tăietori de lemne și facem un efort fizic deosebit, sau sportivii de performanță…
Simona Dragomir: Și la copii, domnule profesor?
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: La copii, în funcție de vârstă. Lucrurile sunt mult mai nuanțate…
Simona Dragomir: Și la fel, sunt copii care fac sport, unii sport de performanță, alții care stau doar în fața calculatorului sau a televizorului. Vorbeam de copii, domnule profesor, ca mămică, și cred că nu sunt singura, mămicile care ne urmăresc sunt de acord cu mine, ne tot gândim ce să punem copilului la școală sau la grădiniță. Știu că sunt de evitat mezelurile, însă sunt tot felul de produse pe piață, mai multe firme, și nu o să dăm exemple, pentru că nu ăsta este scopul, sunt produse game special destinate pentru copii. Sunt acelea mai sănătoase? Preferăm o șunculiță special făcută pentru copii față de o șuncă pentru adulți? Și lista poate continua… la fel, pate de ficat. La ce să fim atenți?
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: În general, produsele pentru copii ar trebui să fie mai sănătoase. Dar alegerea acestor alimente pentru copii se ghidează după aceleași principii care sunt valabile pentru adulți, pentru vârstnici. Trebuie să urmăm aceeași cale, prin a citi eticheta compozițională și eticheta nutrițională.
Simona Dragomir: Eu am citit câteva etichete și mie mi s-a părut ciudat, am găsit și în produsele pentru copii: nitrit de sodiu, dextroză, fosfați.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Nitritul este o substanță care este cel mai mult folosită pentru conservarea produselor din carne. Practic, fără nitrit, un produs din carne nu poate fi realizat. Nitritul are mai multe acțiuni.
Simona Dragomir: Deci este clar că nu se poate fără el ca produsul să reziste, dar este grav pentru copil.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Dacă nu se face exces, atunci nu este o problemă. Și dacă are o dietă diversificată și echilibrată, acesta este secretul unei alimentații sănătoase. Să oferim copilului și nouă înșine alimente dintr-o gamă cât mai variată, începând de la fructe legume până la produse din carne, lapte, ouă și așa mai departe și să fie de calitate. Cu cât un aliment este mai puțin procesat, dar este procesat corect, cu atât el păstrează o calitate mai înaltă. Adică, ne oferă, pe lângă calorii, și nutrienții esențiali de care avem nevoie pentru a rămâne sănătoși și pentru a preveni boala. Pentru că, să nu uităm, alimentele și stilul de viață sunt elemente esențiale în prevenția bolilor. Or, este mult mai important să prevenim boala decât să ajungem bolnavi și apoi să încercăm să ne tratăm.
Simona Dragomir: Și cred că tot dumneavoastră ne spuneați că suntem ceea ce mâncăm.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Suntem ceea ce mâncăm și nu numai atât. Suntem și ceea ce au mâncat părinții noștri, pentru că factorii epigenetici se transmit din generație în generație. De aceea, genitorii, cum se spune în termeni tehnici, părinții, cu alte cuvinte, trebuie să fi fost niște persoane sănătoase atunci când au procreat și să aibă obiceiuri alimentare cât mai sănătoase. Pentru că multe boli ale civilizației moderne sunt generate de mediul familial. Obezitatea este rezultatul unui mediu obezogen, în care părinții, bunicii mănâncă nesănătos și sigur că și copiii, și nepoții lor vor mânca nesănătos și vor deveni obezi.
Simona Dragomir: Așa este și sunt multe de povestit, domnule profesor, însă promiteți-mi aici de față cu toată lumea că reveniți și mai povestim.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur că da.
Simona Dragomir: Mulțumim din suflet, domnule profesor, și vă așteptăm cu drag! Cam acesta a fost subiectul nostru de astăzi, iată, am reținut ceea ce ne-a sfătuit domnul profesor: să păstrăm un echilibru, să încercăm să mâncăm diversificat atât noi, cât și copiii noștri, iar atunci când mergem la cumpărături să citim și etichetele. E foarte important să fie cu termenul de valabilitate în regulă și să ne ofere ceea ce organismul nostru are nevoie. Rămâneți cu noi aici la Ziarul de Sănătate, noi vă așteptăm cu drag cu lucruri interesante.
