Propunerea legislativă are drept scop asigurarea, fără discriminare, a accesului la servicii de sănătate pentru copii, drepturi prevăzute deja atât de Constituția României, cât și de legislația privind sănătatea și drepturile pacientului. De asemenea, prin aplicarea măsurilor prevăzute în textul legislativ propus, inițiatorii doresc să ajungă la cât mai mulți dintre minorii care nu sunt înscriși în registrele de stare civilă și, astfel, să se asigure că aceștia au acces, la fel ca oricare alt cetățean, la drepturile de bază pe care le garantează legea fundamentală. Efectele sunt atât imediate: copiii care nu au CNP și nu există din punct de vedere legal sunt astfel identificați, cât și pe termen lung: pot fi supravegheați medical și pot fi ajutați pentru a se integra corect în societate.
”Intenția noastră este aceea de a reduce cât mai mult numărul copiilor, care nu dețin un certificat de naștere și, prin urmare, un cod numeric personal. Acești copii nu sunt vinovați cu absolut nimic pentru situația în care se află, motivele pentru care s-a ajuns aici fiind variate. Mai mult, statul nu le-a oferit până acum prea multe șanse pentru îndreptarea acestor situații, de aceea am considerat necesară aducerea acestui subiect la cunoștința colegilor parlamentari”, și-a argumentat acțiunea deputata independentă, Oana Bîzgan, inițiatoarea acestei propuneri.
Sunt rezolvate în acest fel o serie de situații des întâlnite, în care astfel de persoane primeau îngrijiri medicale, ce nu puteau fi decontate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Pagubele provocate spitalelor sau clinicilor care le ofereau asistență erau majore. Dintre persoanele care ar urma să beneficieze de pe urma acestei propuneri fac parte, pe lângă copiii cu vârsta sub 18 ani, persoanele cu handicap, bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, femeile însărcinate, lăuzele și persoanele care sunt victime ale traficului de persoane.
