Știați că glicemia crescută este un numitor comun în cazul multor pacienți cu boala Alzheimer? În ultimii ani, această boală a început să fie numită și diabet zaharat de tip 3. Rezultă că dieta poate favoriza apariția bolii Alzheimer. Despre rolul dietei în apariția bolii discută astăzi Simona Dragomir și doamna doctor Ruxandra Pleșea, nutriționist.
Simona Dragomir: Bun venit! Astăzi vom vorbi despre boala Alzheimer, împreună cu doamna doctor Ruxandra Pleșea, medic nutriționist. Bine ai revenit, Ruxandra, aici la Ziarul de Sănătate!
Dr. Ruxandra Pleșea: Bine v-am regăsit și mulțumesc pentru invitație!
Simona Dragomir: Hai să ne spui ce înseamnă boala Alzheimer. Cum o recunoaștem?
Dr. Ruxandra Pleșea: Este o boală neurodegenerativă, face parte din clasa demențelor, însă nu este ca acea demență senilă, care apare din cauza îmbătrânirii și este, oarecum, la vârsta a treia, un proces firesc, lent instalat. Este o boală mai modernă, o prezență din ce în ce mai frecventă printre noi (cei care trăim în special în Vest) și care este foarte mult legată de stilul de viață. Cauzele bolii nu sunt punctate încă. Se spune că nu știm de ce apare boala Alzheimer și ce anume o declanșează. Însă cercetările din ultima vreme punctează anumite aspecte și chiar legătura maladiei cu dieta, cu stilul de viață.
Simona Dragomir: Tu ești medic nutriționist și poți să ne spui dacă există vreo legătură între dieta pe care o ai de-a lungul vieții și apariția la un moment dat a bolii Alzheimer.
Dr. Ruxandra Pleșea: Da, există o mare legătură între ce mâncăm și ce afecțiuni vom dezvolta, sigur, toate pe o anumită predispoziție genetică. Însă nu putem să ne legăm foarte mult de gene când vorbim de boala Alzheimer, pentru că frecvența sa crescut foarte mult în ultimii 20-30 de ani. Or, genomul și schimbările la nivel de genom nu se produc atât de rapid. Ceea ce s-a schimbat foarte mult în ultimii 20-30 de ani, inclusiv în alimentația noastră a românilor, este de fapt, alimentația, pe care deja am punctat-o, am subliniat-o. Așadar, boala Alzheimer se leagă foarte mult de inflamația cronică. Atunci când urmezi un tipar alimentar ce promovează inflamația cronică subclinică, și vorbim aici de un consum exagerat de dulciuri, de cereale rafinate, un consum scăzut de grăsimi bune, grăsimi sănătoase și un consum crescut de grăsimi trans, grăsimi industriale, hidrogenate, nesănătoase, aterogene, colesterolul fiind foarte mult pus în legătură cu boala Alzheimer, colesterolul crescut, desigur… Când vorbim de acest tipar alimentar, vorbim deja de inflamație cronică subclinică, o placă turnantă pentru multe boli cu caracter inflamator, printre care și această demență și boală neurodegenerativă. Cercetările vorbesc despre asocierea în cazul pacienților cu boală Alzheimer de disglicemie. Așadar, diabetul zaharat este foarte frecvent printre acești pacienți. Vorbesc despre dislipidemii, nivelul crescut de colesterol fiind iarăși corelat cu boala Alzheimer. Și se vorbește de un prost status antioxidant, pentru că și creierul nostru are nevoie de o protecție împotriva radicalilor liberi foarte frecvenți, ne atacă din toate părțile, firești până la un anumit punct. Însă când acest atac prooxidativ nu este contracarat de un bagaj antioxidant pe care ar trebui să-l avem, în special din nutriție, și când se cumulează ceilalți factori despre care am discutat, ei bine, poate să apară și boala Alzheimer. Repet, diabetul zaharat este astăzi din ce în ce mai frecvent, iar boala Alzheimer este deja denumită în unele cărți sau materiale științifice ca și diabetul zaharat de tip 3. Așadar, când ai un stres oxidativ și o valoare a glicemiei peste medie, deja te conduce către un stres declanșat asupra creierului și care poate să însemne și boala Alzheimer.
Simona Dragomir: Hai să vorbim un pic legat de manifestări. Cum o recunoaștem? Și să ne spui dacă este important ca, de la primele manifestări, primele semne, să mergi la medic, să urmezi un tratament, astfel încât să ai șanse să mai stopezi din evoluție. Din câte știu, nu există un tratament care să vindece.
Dr. Ruxandra Pleșea: Pentru cauză nu există un tratament. Există doar situații în care se folosesc tratamente pentru ameliorarea simptomelor, însă eu nefiind un medic neurolog și un medic specialist, am să las cuvântul colegilor mei care se ocupă de tratament și de urmărirea de după declanșarea maladiei. Pe mine ca medic nutriționist mă interesează foarte mult prevenția, care se poate face printr-un stil de viață sănătos și prin nutriție. Și aceste aspecte aș vrea să fie punctate, deoarece lucrez cu ele frecvent și am o experiență și o expertiză, să spunem, în acest domeniu. Așadar, nu vorbim despre tratament, ci ar trebui să…
Simona Dragomir: Nu, voiam doar ca semnal de alarmă, și tu spui că până aici începe să uite…
Dr. Ruxandra Pleșea: Memoria de scurtă durată este afectată și…
Simona Dragomir: Are momente în care ai senzația că este perfect sănătos, momente în care pare total pierdut…
Dr. Ruxandra Pleșea: Să le spunem pe scurt tulburări de memorie, care pot să fie la început simpatice și apoi invalidante de-a dreptul.
Simona Dragomir: Și spuneai că dacă ținem cont de ce mâncăm, ce stil de viață avem pe parte de nutriție, poți preveni.
Dr. Ruxandra Pleșea: Putem preveni, la fel cum putem să prevenim cu ajutorul nutriției și al unor tratamente cu suplimente, cu nutrienți de calitate, putem să prevenim foarte multe maladii legate de stilul de viață. Când vorbim despre Alzheimer, este important să scădem dulciurile, indicele glicemic din viața noastră, să ne concentrăm pe un bun raport dintre grăsimea de tip omega 3 și omega 6. Așadar, să revenim la normal, la raportul de 1 omega 3 la 3-4 omega 6. Omega 6 având rol proinflamator. Să ne asigurăm din surse bune antioxidanți, fie că vorbim de mâncarea foarte bogată în antioxidanți, fie că vorbim de suplimentare. Să cerem ajutor și să schimbăm ceva în modul în care ne odihnim, facem sport, și așa mai departe… tot ce ține de stilul nostru de viață. Și să avem o conștientizare cât mai mare asupra surselor de toxine, de metale grele și de substanțe care au tropism pentru creier, pentru substanța de acolo. S-a dovedit că unele dintre ele se pot chiar cantona la acel nivel și sunt puse în legătură cu pacienții care dezvoltă boala Alzheimer.
Simona Dragomir: Mulțumim pentru sfaturi, Ruxandra!
Dr. Ruxandra Pleșea: Cu mare plăcere!
Simona Dragomir: Sper să fie de folos celor care ne urmăresc. Ar fi bine să le și punem în practică și să conștientizăm cât este de important ce stil de viață adoptăm, ce mâncăm și ce nu mâncăm, relația pe care o ai cu medicul în general, care ar trebui să fie o relație de prietenie și de lungă durată. Mulțumim pentru sfaturi!
Dr. Ruxandra Pleșea: Cu mare plăcere!
Simona Dragomir: Atât pentru acum, însă noi vă așteptăm aici la Ziarul de Sănătate, avem și alte subiecte interesante. Rămâneți sănătoși, voioși! Pe curând!
