Pe măsură ce iarna își face simțită prezența, corpul nostru are nevoie de ajutor pentru a se încălzi… nu doar cu ajutorul hainelor. Instinctiv, simțim nevoia să mâncăm mai multe grăsimi iarna. De ce? Fiindcă este o modalitate de adaptare a organismului la temperaturi scăzute. Ce spun nutriționiștii? Categoric, este bine să ne ascultăm corpul, dar să avem grijă la alegerea unor alimente de calitate și să nu facem excese.
Ce se întâmplă în corpul nostru iarna? „În acest sezon, funcțiile vitale, metabolismele încetinesc, fluidele biologice ale corpului stagnează mai mult. Organismul are tendința de a acumula energie și putem lua în greutate câteva kilograme în plus”, explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Într-adevăr, alimentele bogate în grăsimi conțin și multe calorii. Dar tocmai aceste calorii au un rol important în termoreglarea organismului. Astfel, grăsimile ajută atât la menținerea temperaturii corpului în limite normale, dar și la limitarea pierderii de energie. Tot secretul este să optați pentru surse sănătoase de grăsimi și proteine și să nu depășiți cantitățile rezonabile. Este recomandată o dietă în care să se regăsească: nuci, alune, semințe, avocado, unt, ouă, carne de pasăre, de porc (de preferat de la animale crescute în gospodării sau în mod ecologic), pește (scrumbie, sardine, hering, somon, crap, păstrăv). Iarna sunt permise și alimentele tradiționale (slănină, cârnați), dar preparate în casă și, bineînțeles, cu măsură și fără pâine.
Să ne inspirăm din dieta bunicilor
În mod tradițional, alimentația noastră ar trebui să fie sezonieră. Spunem „ar trebui”, fiindcă în epoca agriculturii industrializate suntem tentați de roșii și căpșuni în toiul iernii, putem mânca tot ce poftim la orice oră din zi și din noapte.
În trecut, oamenii erau implicați direct în producerea și prepararea propriei hrane, dispunând de diverse tipuri de alimente în funcție de sezon. Vara cultivau și consumau din belșug fructe și legume proaspete. Toamna își investeau energia în recoltarea și conservarea roadelor pământului, inclusiv nuci, alune, semințe, fructe de pădure. Iar începutul iernii era dedicat vânătorii și sacrificării animalelor de curte, pentru ca în lunile geroase să se consume predominant carne, grăsimi animale, leguminoase, fructe oleaginoase, legume conservate. Primăvara, anotimpul renașterii, era momentul mult așteptat al trunfandalelor verzi și al reîntoarcerii la alimentele proaspete.
În civilizația modernă, ne-am îndepărtat de ritmul naturii și de hrana pe care ne-o pune la dispoziție. Consumul excesiv de alimente industriale, în special cele pe bază de făină albă și zahăr, carne, mezeluri, brânzeturi, contribuie la apariția așa-numitor boli ale civilizației moderne: obezitate, sindrom metabolic, hipertensiune, diabet tip 2, maladii cardiovasculare, cancer, boli neurodegenerative.
De aceea, „dată fiind poluarea globală (inclusiv a alimentelor), ar fi extrem de util să revenim la un comportament alimentar testat timp de mii de ani de strămoșii noștri, alcătuit din alimente naturale, integrale, mese frugale, post-săptămânal și sezonier (adevărate cure de detoxifiere), cu efecte extrem de benefice atât asupra sănătății fizice, dar și asupra spiritului”, recomandă prof. dr. Mencinicopschi.
Ne îngrășăm iarna din cauza grăsimilor?
Nu chiar! Mai degrabă, de vină ar fi consumul crescut de zahăr, făină albă, paste, orez, cartofi și alți carbohidrați rafinați. Zeci de studii sugerează că un consum echilibrat de grăsimi nu favorizează îngrășarea, ci dimpotrivă, ajută la pierderea câtorva kilograme. O meta-analiză, publicată în The Lancet, compară dietele cu conținut scăzut de grăsimi (low-fat) cu cele sărace în carbohidrați (low-carb) în cazul a 135.000 de persoane, din 18 țări. Cercetătorii au descoperit că dietele cu conținut scăzut de grăsimi au fost mult mai frecvent asociate cu risc crescut de mortalitate și morbiditate prin infarct miocardic și boli de inimă.
Cu alte cuvinte, lipsa grăsimilor din dietă reprezintă un pericol pentru sănătate. Grăsimile sunt esențiale pentru funcționarea și integritatea fiecărei celule. Unele dintre cele mai importante beneficii ale grăsimilor sunt: participă la asimilarea vitaminelor și mineralelor provenite din hrană, ajută la întărirea imunității și la regenerarea celulară, furnizează energie și bună dispoziție, protejează pielea conferindu-i elasticitate și hidratare.
Cele mai sănătoase surse de grăsimi sunt alimentele bogate în acizi grași omega 3: pește, avocado, nuci, migdale, fistic, semințe de in, ulei de măsline, de semințe de dovleac. Conținutul mare de acizi grași esențiali ajută la: reducerea colesterolului „rău” din sânge, creșterea imunității și a rezistenței organismului la frig, înlăturarea depresiei sezoniere, combaterea inflamației, protejarea pielii.
Iarna, nicio zi fără supă
Lichidele calde – ceaiuri, cacao, supe – sunt remedii excelente în sezonul rece, asigurând atât încălzirea, cât și hidratarea organismului. Supa de pui sau de oase vine și cu alte beneficii: este sățioasă (te ajută să mănânci bine cu prețul a puține calorii) și echilibrată (legumele asigură porția de vitamine și minerale, carnea oferă proteine, iar oasele și cartilajele devin o sursă concentrată de colagen și minerale ușor asimilabile).
În ceea ce privește consumul de apă, trebuie să se mențină în continuare o cantitate de 1,5-2 l de apă zilnic, chiar dacă nu simți senzația de sete ca în timpul verii. Organismul nu poate funcționa corespunzător fără apă, indiferent de anotimp. Iar pentru cei care se luptă cu kilogramele în plus este cu atât mai important să bea suficientă apă dacă vor ca iarna să nu acumuleze un strat suplimentar de grăsime.
Surse:
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, „Noua ordine alimentară. Și noi ce mai mâncăm?”, Editura Coreus Publishing, 2010
www.draxe.com/eating-seasonally/
www.rodalesorganiclife.com/food/healthy-fats-winter-diet
www.fitness.mercola.com/sites/fitness/archive/2012/08/10/fat-not-glucose.aspx
