În fiecare an, la început de octombrie, gripa intră în atenția publică. Gripa nu are granițe. Virusurile gripale circulă de la un capăt la altul al globului, în funcție de manifestările sezonului rece. În România, primele cazuri de gripă își fac apariția la începutul iernii, iar epidemia atinge vârful maxim de obicei în lunile ianuarie-februarie. Gripa este, așadar, o infecție acută respiratorie cu caracter epidemic și sezonier. Gripa însă nu este o simplă viroză de sezon. „Gripa trebuie văzută ca o boală foarte gravă, care afectează tot organismul și care poate duce rapid la complicații severe, ce pot avea uneori un deznodământ fatal”, ne-a declarat dr. Sandra Alexiu, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină a Familiei”, în cadrul Forumului Național „Stop Gripa”, ediția a V-a, organizat la Palatul Parlamentului, în data de 6 octombrie 2016.
Gripa îmbolnăvește milioane de oameni
Gripa este o infecție foarte contagioasă, care se transmite ușor de la o persoană la alta pe cale aeriană, prin particule de secreții respiratorii răspândite în timpul tusei, strănutului sau chiar vorbitului. Virusul gripal se poate răspândi și prin strângerea mâinilor sau prin contactul cu suprafețe contaminate (telefon, mânere, bani etc.).
La nivel european, între 5% și 20% din populație se îmbolnăvește de gripă în fiecare an, a declarat, în cadrul forumului, dr. Pasi Penttinen, reprezentantul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Cu alte cuvinte, între 25 și 100 de milioane de europeni suferă anual infecții gripale. În țările Uniunii Europene, în fiecare an se înregistrează peste 38.000 de decese din cauza complicațiilor gripei, cum ar fi pneumoniile, miocardita, endocardita.
Știați că
În Europa, numărul deceselor cauzate de gripă depășește numărul deceselor cauzate de accidente rutiere.
Gripa, un ucigaș ascuns
În România, în sezonul trecut s-au înregistrat 107 decese prin gripă, mult mai mult de peste două ori decât în sezonul 2014-2015, când au fost 40 de decese, a punctat prof. dr. Alexandru Rafila, reprezentantul României în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății.
Dar prof. dr. Victoria Aramă, șef secție boli infecțioase adulți la Institutul „Matei Balș”, atrage atenția că gripa este un ucigaș ascuns. „În spatele acestor date se află de patru ori mai multe decese cauzate de gripă. Sunt oameni care decedează din cauza unor pneumonii provocate de gripă, dar în cazul cărora nu se pune diagnosticul de gripă, rămân nediagnosticate”, a adăugat prof. Victoria Aramă.
Știați că
Epidemiile de gripă care afectează regiuni întinse și provoacă numeroase victime se numesc pandemii. Cea mai mare pandemie a fost așa-numita „gripă spaniolă”, din perioada 1918-1919, care a ucis peste 40 de milioane de oameni în întreaga lume, fiind considerată un adevărat holocaust medical. Alte pandemii, deși mai puțin extinse, au fost în 1957 şi 1968, dar au provocat și ele milioane de desece.
Oricine poate face gripă
Gripa poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă. Dar cei mai expuși riscului de a contracta infecția sunt copiii de vârstă școlară (5-16 ani) și persoanele active. În schimb, categoriile cele mai vulnerabile, care pot face adesea complicații severe, sunt vârstnicii și copiii sub 2 ani, gravidele, precum și adulții de orice vârstă care suferă de anumite boli (afecțiuni cronice cardiace, pulmonare, renale, hepatice, diabet, obezitate, afecțiuni care slăbesc sistemul imunitar). De altfel, peste 90% din decesele provocate de gripă se înregistrează în rândul vârstnicilor și bolnavilor cronici.
Potrivit prof. dr. Victoria Aramă, „cei care suferă de o boală cardiacă prezintă de 50 de ori mai multe riscuri de deceda din cauza gripei, iar în cazul celor cu 2 boli cronice asociate, riscul este de 100 de ori mare”.
Virusul gripal, un virus schimbător
Virusul gripal are o capacitate crescută de a suferi mutații de la un an la altul. Există două tulpini virale: virusul de tip A (provoacă peste 80% din numărul de îmbolnăviri și este cel mai schimbător) și virusul de tip B (provoacă cele mai grave îmbolnăviri și cel mai mare număr de decese). Tocmai pentru că virusul gripal se schimbă de la un an la altul, compoziția vaccinului antigripal trebuie adaptată în fiecare sezon în funcție de virusurile circulante.
Organizația Mondială a Sănătății anunță că anul acesta vor circula următoarele tulpini virale:
- A/California/7/2009 (H1N1)pdm09-like virus
- A/Hong Kong/4801/2014 (H3N2)-like virus
- B/Brisbane/60/2008-like virus
Față de sezonul 2015-2016 se remarcă două schimbări: o nouă tulpină A (H3N2) și noua tulpină B. Tulpina pentru virusul de gripă porcină (H1N1), care a provocat anul trecut cele mai multe îmbolnăviri, rămâne în circulație și sezonul acesta.
Cum recunoaștem gripa?
Dr. Sandra Alexiu ne-a explicat că „există o varietate largă de semne și simptome ale gripei, în funcție de gravitatea bolii. În formele ușoare este posibil să avem manifestări asemănătoare unei simple viroze sezoniere. Dar majoritatea cazurilor de gripă se manifestă cu febră foarte mare, stare generală puternic afectată. Practic, gripa te pune la pat, de unde nu poți să te miști aproape o săptămână, din cauza faptului că afectează întreg organismul. Cele mai frecvente și totodată cele mai grave manifestări sunt cele pulmonare: tuse seacă până la epuizare, respirație dificilă, crize de sufocare, ce pot evolua brusc spre insuficiență respiratorie. Pacientul nu se poate odihni, iar lipsa de oxigen la nivel pulmonar are răsunet asupra întregului organism”.
De obicei, un organism sănătos, cu un sistem imunitar competent poate face față unei infecții gripale. Dar nu este o regulă generală. Spre exemplu, în sezonul gripal trecut, foarte multe persoane tinere au ajuns la spital cu detresă respiratorie (sufocare) din cauza gripei. De asemenea, un număr important de decese prin gripă au fost la persoane sub 50 de ani, avertizează medicul.
Sfaturi pentru a ne apăra de gripă
Pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin gripă, medicii recomandă:
- Evitarea, pe cât posibil, a spațiilor aglomerate și a contactului cu persoanele bolnave.
- Spălarea mâinilor tot timpul, mai ales după suflarea nasului, înainte de luarea mesei, la sosirea acasă sau la serviciu.
- Aerisirea locuințelor sau a birourilor, cu menținerea unei temperaturi de circa 20 de grade Celsius.
- Rămânerea la domiciliu a copiilor și adulților bolnavi, pentru evitarea transmiterii bolii în comunitate.
- Evitarea vizitării pacienților din spitale în perioada epidemiei de gripă.
- Menținerea unui stil de viață sănătos, cu alimentație echilibrată, bazată pe fructe și legume, lactate, carne de calitate, hidratare optimă, precum și respectarea nevoii organismului de odihnă, somn, relaxare.
În ceea ce privește vaccinarea antigripală, dr. Sandra Alexiu spune că aceasta este metoda țintită de prevenție a gripei și este recomandată mai ales grupelor populaționale la risc (vârstnici, pacienți cu boli cronice, cadre medicale).
Nu trebuie să uităm că tratamentul gripei la ora actuală este extrem de limitat. „Nu putem trata virozele, bolile provocate de virusuri, nu există medicamente țintite contra virozelor și tocmai din această cauză este important să avem grijă să ne protejăm”, recomandă medicul.
