Youyou Tu este câștigătoarea Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină 2015 datorită cercetărilor sale în dezvoltarea artemisininului ca tratament al malariei. Artemisininul este derivat din planta chinezească numită qinghao, cunoscută și sub denumirea de pelin dulce sau Artemisia annua. Pelinul românesc, care este înrudit cu cel chinezesc, are și el puternice proprietăți antiparazitare. Mai nou, artemisininul este o promisiune în lupta contra cancerului, cu un efect extrem de interesant de studiat. Povestea descoperirii și dezvoltării artemisininului este povestea interesantă a transformării plantelor medicinale și a compușilor în timp ce trec prin diverse sisteme medicale.
Totul a început în timpul războiului din Vietnam. Armata nord-vietnameză se confrunta cu rate mari de deces din cauza malariei, iar președintele Mao Zedong a solicitat asistență (armata SUA raporta că aproximativ 1% din trupele de luptă cedau malariei în fiecare zi). Mao a inițiat Project 523 pe 23 mai 1967 și a înrolat aproximativ 500 de oameni de știință pentru a dezvolta un nou medicament contra malariei. Tratamentele disponibile până atunci s-au arătat ineficiente, deoarece apăreau imediat tulpini rezistente. În contextul războiului din Vietnam, chiar și un tratement mai puțin eficace putea aduce un avantaj militar semnificativ.
Povestea a două sisteme medicale
Oamenii de știință din cadrul proiectului s-au împărțit în două grupe cu abordări contrastante. Primul grup a adoptat o viziune largă, prin ecranarea a peste 40.000 de compuși pentru activitatea antimalarie. Al doilea grup, din care a făcut parte și Youyou Tu, și-a ghidat căutarea după cunoștințele medicale chineze istorice și tradiționale. Aceștia au cercetat teste antice și au vizitat un sat de videcători pe bază de plante pentru a realiza o listă a plantelor din China cu potențial efect antimalarie. După cercetarea inițială, au descoperit circa 2000 de plante aromatice. După studii ulterioare, lista s-a redus la 380 de extracte din 200 de plante medicinale, care au fost apoi testate pe șoareci. Acest lucru s-a întâmplat în anul 1972, într-un efort de 5 ani. Chiar dacă respectivul compus a fost identificat, China comunistă nu a oferit condițiile propice dezvoltării acestei cercetări. Acest proiect a fost printre puținele desfășurate aici, exclusiv datorită implicațiilor sale militare.
SUA au organizat un efort paralel de dezvoltarea a tratamentului antimalarie la Walter Reed Army Institute of Research (WRAIR), având ca rezultat dezvoltarea meflochinei. Cu toate acestea, WRAIR a început cercetarea inițială în 1963, de la 250.000 de potențiali compuși antimalarie. Această strategie a fost în contrast cu abordarea chineză prin folosirea informațiilor tradiționale și istorice. Studiile pentru meflochină au început în 1972, însă astăzi este foarte rar folosită din cauza efectelor adverse destul de grave la nivel psihic.
Youyou Tu – cercetătoarea considerată „bilingvă medical“
Artemisininul a fost identificat în 1972, iar structura sa chimică a fost elucidată în anul 1975. Rezultatele au fost publicate pentru prima dată în 1977, fiind lansate la nivel internațional în 1979. Chiar dacă a fost o descoperire revoluționară, nu a fost recunoscută sau aprobată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) timp de aproape trei decenii. Au existat totuși câteva obstacole care au împiedicat dezvoltarea și recunoașterea acestui compus în lupta contra malariei. În primul rând, războiul din Vietnam s-a încheiat în anul 1975, iar Mao Zedong a murit în 1976, declanșând haosul politic din China (Project 523 a fost desființat în anul 1981). Deși concluziile studiului au fost publicate, ele nu au fost folosite pentru dezvoltarea propriu-zisă de medicamente. Efortul a rămas în expectativă până ce o companie elvețiană a patentat un derivat al artemisininului. OMS a aprobat apoi artemisininul în 2000 și a devenit accesibil pe scară largă în 2006.
Există mai multe aspecte lăudabile ale acestei descoperiri, care cu siguranță merita un premiu Nobel. Unii susțin că aceasta este dovada clară a faptului că medicinei bazate pe plante îi sunt recunoscute meritele chiar și de către Comitetul pentru premiul Nobel. Însă adevărul este mult mai complex. Artemisininul prezintă povestea a două sisteme medicale: medicina chineză tradițională și biomedicina. Efectele febrifuge ale plantei qinghao au fost cunoscute încă de acum 1700 de ani, însă aceasta nu era cunoscută ca o plantă antimalarie. Youyou Tu a luat o plantă medicinală cunoscută și a transformat-o atât material, cât și conceptual. Cercetătoarea chineză a fost considerată „bilingvă medical“, având capacitatea de a citi și înțelege două limbi medicale diferite. Morala acestei povești ar fi: cu cât ne deschidem mințile și învățăm o nouă „limbă“, cu atât putem construi punți de legătură între cunoștințe extrem de diferite. Povestea artemisininului ne face să ne punem întrebarea: ce alte descoperiri ar mai fi posibile dacă ar exista mai multe persoane „bilingve medical“?
- Surse:
- theconversation.com/is-the-2015-nobel-prize-a-turning-point-for-traditional-chinese-medicine-48643
- scienceblogs.com/insolence/2015/10/07/the-2015-nobel-prize-in-physiology-or-medicine-for-the-discoverer-of-artemisinin-a-triumph-of-natural-product-pharmacology-not-traditional-chinese-medicine/
- cnn.com/2015/10/06/asia/china-malaria-nobel-prize-tu-youyou/’
- qz.com/517202/how-traditional-chinese-medicine-finally-won-its-nobel-prize/
- nytimes.com/2012/01/17/health/for-intrigue-malaria-drug-artemisinin-gets-the-prize.html
- ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1847738/
